All posts by admin

vers.vis

vers.vis spune: erotic eratic ex-
tatic
impacheteaza-ti hartiile muncite, fa-ti
patul in care nimeni
nu doarme
saruta oceanul care
cancerigen
ti se strecoara-n tine

doamne esti doar un caracter,
nu-i asa,
un obosit, gura plina de
respiratie ce pute
nuclear

coroziune coruptie coeziune
devotat
fa un playlist de cantece pentru
oglinzi sparte si pune-le
pe repeat
de pe scaunul din spate
plangand

(noroi pentru bocanci
guma pentru carlionti
piele pentru cioturi de copaci

oase de molizi –
avem ochi de margarete si inimile noastre sunt
natiuni)

ceva imi spune ca
am devenit cu totii prea obisnuiti
sa ne jucam de-a dumnezeu. 

Zicale romanesti in limba engleza

Intrucat am avut intotdeauna o pasiune (dubioasa) de a traduce versuri din romana in engleza dar si vice-versa, am zis, in pauza de gandire de la munca, sa fac treaba asta si cu zicalele noastre autohtone, neaose, romanesti. Si hey, it’s quite fun! :D Traducerile, pentru a fi fun, sunt mot-a-mot, ca nah…

- Sunt un car de draci!  =  I`m a cart full of devils!

- Aschia nu sare departe de trunchi = The splinter doesn’t jump far from the tree

- Banul, ochiul dracului – The coin, devil’s eye

- Bataia e rupta din Rai – Beating is torn from Heaven

- Bine faci, bine gresesti – You do well, you receive well

- A dat ortu` popii – He/She gave the ort to the pope (?!)

- Calul de dar nu se cauta de dinti – The gift horse shouldn’t be teeth searched/controlled!

- Cauta bataia cu lumanarea – Searching for a beating with a candle

- Ceapa are multe fuste dar tot degera la frig – The onion has many skirts but it still freezes over!

To be continued!

Casti call center

Cum stie Vodafone sa isi “tina aproape” clientii

Toti operatorii de pe piata locala, fie el RCS&RDS, Vodafone, Orange, UPC sau Telekom, sustin sus si tare ca totul este pentru clienti, totul este pentru beneficiul lor, comfortul lor, placerea lor si… mai gaseste tu epitete similare. Puful lor roz si comod.

In conditiile in care penetrarea mobile din piata depaseste 110%, batalia nu se mai da (de mult) pe clienti noi, ci pe atragerea clientilor din alte retele si mentinerea lor in retelele proprii.

Coroborand declaratiile operatorilor cu realitatile/concurenta din piata, este de la sine inteles ca toti jucatorii din telecom ar trebui sa isi educe oamenii de la relatii cu clientii sa faca tot ce le sta in putinta sa isi TINA clientii, mai ales fideli, in retea.

Si aici intervine speta de fata, pe care o enunt, pe scurt, mai jos. 

Numita Anca, a mea jumatate mai buna (pe alocuri :D ), abonata Vodafone de 10+ ani (deci clienta fidela, cu vechime), a achizitionat in urma cu cateva luni un modem pentru Internet mobil, platind pretul integral, fara niciun beneficiu suplimentar (de exemplu vreun telefon la reducere sau altceva). Dorinta si promisiunea verbala si raspicata a agentului de vanzare din magazinul Vodafone, Plaza, a fost ca “vei avea Internet mobil ORIUNDE ai semnal Vodafone! Nu, nu trebuie sa ai semnal de Internet!”.

Fericiti, am achizitionat modem-ul, pe o perioada contractuala de 2 ani, cu abonament lunar o suma modica.

Long story short, dupa cateva luni, am realizat ca este inutil acel modem, nu functioneaza deloc ok/in parametri doriti si, drept urmare, a contactat Vodafone spunand ca doreste sa renunte la contract. SI de aici intreaga poveste, cunoscuta de multi, care se rezuma in doar cateva cuvinte: “Nu se poate, fara sa platiti echivalentul abonamentului pentru lunile ramase nescurse din contract”.

Si de aici incepe partea SI MAI frumoasa. Vazand ca nu o scoate la capat asa, Anca le propune, foarte frumos, un troc – fratilor, va dau modem-ul inapoi, reziliem contractul si, mai mult, pentru ca va plac si am fost fidela peste 10 ani si m-am obisnuit cu al vostru logo, transforma acea suma de bani pe care o platesc lunar in ceva ce CHIAR folosesc, tot de la voi – orice. 100 de mega in plus la Internet mobil, orice.

Cu alte cuvinte, operatorul nu pierde nimic, ba chiar, din contra, da dovada de flexibilitate, intelegere si reuseste nu doar sa mentina un client vechi ci chiar sa isi faca reclama pozitiva pe retele sociale/blog-uri etc.

Din pacate, inflexibilitatea s-a vazut in raspunsul oferit de un agent al companiei care, aproape imediat, a replicat  “Am analizat raspunsul dumneavoastra si ne mentinem parerea; nu se poate realiza aceasta trecere”.

Model excelent de inflexibilitate corporatista din partea unui operator telecom de la care chiar aveam pretentii.

Vrand sa vada cat de departe poate merge fara ca operatorul sa schiteze NICIUN gest de a incerca sa o tina client, Anca le spune ca, daca nu se rezolva, reziliaza toate contractele ei, inclusiv voce, date mobile, etc.

Fara nicio ezitare, acelasi angajat de top al companiei pune la dispozitie toate documentele necesare si….cu asta, basta. Pleca de la noi, we don’t care!

Este doar un exemplu, si sunt convins ca nu singular, al felului in care un operator telecom, pe poate cea mai concurentiala piata din UE, stie sa tina alaturi un client. Sunt atat de multe greseli in atitudinea lor, incat nici nu stiu de la ce sa incep.

Limbaj de lemn? Checked!  Inflexibilitate? Checked! Indiferenta? Checked! Inconstienta si nealiniere la realitatile (new media) inconjuratoare? Checked!

Pai fratilor, ce faceti!? Una comunicati oficial, alta faceti in realitate? Pai nu-i frumos, tsk tsk. Bagati atatia bani in training, in magazine faine, in comunicare, in retele, in acoperire si va impotmoliti la FIX ce este mai important – acel CLIENT care poate trage dupa el, printr-o singura postare pe retele sociale, inca alte cateva zeci sau sute.

La mai mare si mai multi, ce sa zic!…

Greseli in PR

Ce gresesc PR-ii in comunicarea cu presa

Lucrez in presa de vreo 8-9 ani si deja am vazut cateva tipare & greseli pe care le fac, consecvent, PR-ii in comunicarea cu noi. Sunt convins ca sunt mai multe, insa o sa scriu doar cateva idei care se repeta obsesiv si devin, de la un punct incolo, de-a dreptul enervante.

1. Trimisul comunicatelor de presa in PDF

Fratilor, stiti cat de aiurea este sa preiei informatii dintr-un PDF?! Sa stai sa selectezi textul cu greutate, sa sara randurile complet aiurea, sa le aranjezi cum trebuie, sa stergi imagini sa…. Ce se poate intampla? Pot sa refuz sa public textul respectiv doar pentru ca nu am timp/chef sa ma chinui cu acel PDF.

Nu ma obosesc sa explic institutiilor statului care trimit, MAI RAU, fotografii cu raspunsurile (copii xerox), ca acolo e alta mancare de peste…

2. 50 de RON

Wtf is RON? Ultima oara cand m-am uitat (azi pe la ora 13:02), moneda nationala era leul. Nu RON-ul. Pe bune, nu ne puneti sa schimbam RON peste tot, in leu…

3. Functii cu litere mari

Dragilor si dragelor, functiile se scriu cu litere mici, NU sunt Dumnezei oamenii aia. Deci este gresit Director Comercial, Director de Vanzari sau Director Tehnic, este corect director comercial, director de vanzari si director tehnic.

4. Subject: Comunicat de presa

Apai cand primesc de la o gigica un mail cu subject-ul “Comunicat de Presa”, in 4 din 5 cazuri dau delete din prima, daca nu cunosc foarte bine pe omul respectiv.

5. Textul initial – “atasat aveti un comunicat de presa din partea companiei X

In teaserul din corpul mail-ului, adicatelea ala care ar trebui sa te faca sa deschizi Word-ul sa vezi despre ce-i vorba, pentru a publica/trimite intrebari suplimentare, daca vad scris “Atasat aveti un comunicat de presa – pentru publicare imediata (eventual)”, la fel, in 4,1 din 5 cazuri, delete.

6. Fotografii extrem de mici

In era digitala in care se pune foarte mult accent pe fotografii/video, a primi o poza neclara, praf, distrusa, de 150×100 pixeli este doar o bataie de joc si de o inutilitate…erm…mare. Asa.

7. Bomboana de pe tort – inutilitatea comunicarii

Adicatelea trimiterea acelui comunicat de presa care contine 99% PR si doar 1% informatie, si aia proasta/veche etc. Daca tot te obosesti sa trimiti ceva, fa-o UTIL, ceva care sa fie publicabil, nu doar sintagme precum “cea mai, cel mai tare, liderul pietei, se remarca prin excelenta” etc.

Lista ramane deschisa, urmand sa completez pe masura ce ma lovesc de specimene dubioase.

Sursa foto

Parsul de padure

Saptamana Parsului (Ziua I)

Ne propunem in aceasta super saptamana a super Parsului sa scriem chestii…cum altfel daca nu Parshesti! Cu majuscula, da!

Pentru inceput, ce este PARSUL si de ce il bagam in seama? Well, in primul rand pentru ca, de-a lungul istoriei,  acesta a fost in general ignorat si, din pacate, este pe cale de disparitie in anumite state ale lumii. De aceea, par example in Marea Britanie, exista o intreaga miscare de salvare a micutului rozator neinfricat. Neinfricat pentru ca este atat de lenes (?!) incat doarme in palma, in loc sa se sperie – dar revenim la subiectul asta in alt capitol!

In al doilea rand, pentru ca este pufos (aka “Pufoci”), are privirea limpede, inocenta, emotionanta (si usor goala), nu dauneaza deloc, este gustos (Romanii il mancau!) & doarme…extrem de mult. Atat cat mi-ar placea si mie sa dorm acum, dar sunt la munca, deci nu pot, caci muncesc. Scriu textul asta deocamdata.

In al treilea rand, pentru ca este un pet excelent, desi nu extrem de dinamic, te umple de bunadispozitie si…daca nu face parte din specia (rara din fericire) Parshus Gralofux nu ocupa mult spatiu in casa. Sper(am) ca ‘ipsterii care vor citi aceste randuri, venind din negura Internetului, nu vor deveni (brusc) pasionati de animalut si sa devina la moda! Merci.

Maine voi scrie despre “Utilitatile Parsului!”.

MAINE (Saptamana Parsului, ziua II)

Continuam in forta Saptamana dedicata Parsului prin descrierea catorva caracteristici fizice si facilitatilor pe care aceste caracteristici le confera iubitului animaluts.

Am incercat realizarea unei schite a Parsului – este Paint, intrucat pe computerul de la munca nu am altceva instalat – are doar 1 Gb de RAM, oricum nu ar merge altceva.

Ahem -

Parsul
Parsul

 

 
Asa, dupa cum observam din schita, Parsul este un animalut considerat pufos (aka “pufoci”) si gralof, similar cu un “cartof pufos”. Acest lucru, combinat cu labute gralofe, il ajuta sa hiberneze si sa supravietuiasca temperaturilor extreme. De asemenea, desi unii prefera sa il incalte/imbrace, precum acei pekinezi hidosi plimbati de doamen in etate pe strada, el se descurca foarte bine si cu cele patru labute dezbracate.

Mai observam un corp bine dezvoltat, ceea ce denota un apetit extrem – pana la urma, Parsul hiberneaza (da, cateva luni bune!) asa ca TREBUIE sa manance mult mult inainte, pentru a supravietui. Urechile de fereng ies in evidenta, pentru a auzi bine pericolele. Dusmanul mortal al Parsilor – cainii (vagabonzi) dar si,uneori, umbrele (proprii).

Revenim maine cu alte caracteristici, de asta data non-fizice, ale parsilor.

Ziua III -Utilitatile Parsului

Am aflat pana acum ca este pufoci – ceea ce, in sine, este o super utilitate. Iarna te poti inveli cu Parsul, alinta, imbratisa etc, vara poti sa ii tunzi blanita si devine racoros, placut. Trecand insa peste asta, Parsii au mult mai multe utilitati:

- Mergand cu gralofii goi prin casa, aduna tot praful pe talpitse si, incidental, fac curatenie!
- Avand apetit extrem de ridicat, fac orice pentru a manca! Cu putin dresaj, ajung sa poata combina ingrediente delicioase in mancaruri purrrrr-fecte!
- Ei insisi sunt deliciosi! Sa nu uitam, romanii ii mancau ca pe delicatese! Deci in ultima instanta daca dresajul nu functioneaza, poti oricand sa ii prajesti si sa ii mananci : ).
- Sunt aventurosi – mai ales noaptea, cand nu au somn si incep sa se catere pe tine, sa cante (scot sunete placute!), sa se alinte si asa mai departe. Le place sa experimenteze!
- Desi le place sa traiasca in haos (in alta zi vom discuta si despre cum PODEAUA este, pentru parsi, locul IDEAL de aruncat ORICE), atunci cand li se pune pata, fac o ordine perfecta- mai ales in frigider, loc preferat in anumite momente ale existentei.
- Este un pet de lunga durata, care se ataseaza de stapan si il slujeste cu credinta, umor si pufosenie maxime!

Ziua IV – Ce le place Parsilor

Parsii se dau in vant dupa (extrem) de multe lucruri, insa pentru unele chestiuni dezvolta chiar obsesii. Printre ele, in mod dubios, un pradator natural – VULPILE! Dedicatie, mai jos! : )

Vulpi MultePe langa vulpi, alte pasiuni ale Palcilor includ BRANZA, in orice forma, marime, miros sau chiar CANTITATE! Niciodata nu este suficienta branza pentru pars – precum alte rozatoare, isi fac casuta in branza/cascaval.
De asemenea, ca majoritatea petilor (exceptie notabila facand pisicile, recunoscute ca fiind fiinte antisociale, pagane, antipatice, ignorante, profitoare, proaste, nerecunoscatoare – pauza de respiratie – inutile, hulpave si altele), si Parsii doresc sa fie ALINTATI si iubiti! Bicoz ol iu nid is lav!

Alte pasiuni ale Parsilor includ chemarea suratelor/fratilor sai in anumite momente ale vietii – in special atunci cand se imbaiaza, alaturi de acestia uda, dubios, toata baia.

Parsii sunt sportivi, le place sa alerge, sa bicicleasca (dea pe rotita – n.a.), sa doarma si sa manance (cam) orice, sa se plimbe si sa primeasca cadoase faine. Pam-PAM! : )

Chestii noi sau vechi?

…intrucat nu ca n-am avut timp sa scriu pe-aciulea dar m-am ocupat de ErouPeBanda &….alte chestii! Cum ar fi sa merg prin Polonia, la Cracovia (care Cracovia arata ca un Sibiu mai mare si destul de ieftin), sa ascundem oua prin parcuri intr-un concurs ErouPeBanda stil Geocaching, sa beau tone de ceaiuri, curmale si stafide.

Si nu pot sa nu observ cum ABSOLUT totul evolueaza super rapid in jurul meu/nostru! Tehnologia parca se schimba si NE schimba in persoane cu o viata…prea dinamica. Bicicletele la fel, da, am DOUA acum, yep! :-” Curand o sa fie trei?! Oricum, treaba este ca nu mai pot tine pasul cu cate STIRI si chestii am de zis si nu prea pot sa le si scriu aici.

Adicatelea daca as face din blog o chestie full time, ca prin 2008-2009, poate. Dar … nu prea mai este timp si imi canalizez energiile pe alte proiecte mai importante, prioritare. Pam-PAM. Si n-am zis nimic, dar va iubesc pe toti, cum altfel daca nu pe rand!? :-”

Despre mine

Vad un batran pe campul indelung, incearca sa zambeasca dar nimeni nu-l observa. Un batran se dezbraca si saruta o papusa, inchis in camaruta sa mica; este penumbra si ochii ii sunt incetosati. Dupa un timp varsa cascade.

Si campul este lung si plin de corpuri.

Printre ele, un caine batut pe o alee mizera, incearca sa ma muste, orice urma de mandrie disparuta din privirea lui. Mi-ar fi placut sa mai am piciorul intreg, sa i-l ofer. Pleaca schiopatand, incet, dispare in penumbra.

Si campul este lat si gemetele au pierit aproape.

O mama isi viziteaza copilul – ii zambeste printre gratii; niciodata nu l-a iubit mai mult.

O fetiscana urca pe scari in fata mea, parfumul ei dulce ma orbeste. Merge sa ia cina, singura, si asta o face si mai frumoasa. Ii vad chipul desenat pe caramizile rosii din fata casei, o statuie de portelan perfecta, in mijlocul unui oras violent, un oras care preaslaveste carnea. Este alba toata.

Si campul incepe sa dispara, ochii se inchid.

Primul lucru pe care il aud este vocea unui calator care isi spune soptit povestea – “erai chiar tu, plimbandu-te descult pe campia inverzita, focul de la miez de noapte, negrul divin al marii si al cerurilor”. Eram noi, alene colindand strazile umezite, nisipurile fine, trezindu-ne in fiecare dimineata intr-o noua galerie de minuni, scaldandu-ne in locuri pe care nimeni altcineva nu le-a mai vazut cu ochii nostri. Naufragiati pe o insula abia inaltata din Oceane, imbracati in nimic altceva decat alge – vesmintele cele mai stralucitoare ale frumusetii.

Si campul cade, lin, rotind.

Dincolo de orice mortalitate, noi suntem, leganandu-ne in respiratiile naturii, in aerul de dimineata al Creatiei, o priveliste care a amutit insusi Raiul.

Vreau sa calatoresc unde calatoreste viata, sa ii urmez pasii, unde aerul are gust de muzica, unde iarba miroase a Eden proaspat-nascut. Nu as trece pe langa niciun om, pe langa niciun strain, pe langa nicio ciudatenie a naturii, pe langa nicio tragedie sau ruptura. M-as scalda intr-o lume de senzatii – iubire, bunatate, simplitate – (in timp ce sunt violat si incarcerat de tehnologie).

Cum poti “sa fii tu insuti” cand nu stii cine esti? Inceteaza sa spui “stiu cum te simti”, cum poate sti cineva cum se simte altcineva? Cine esti tu sa judeci un preot, un cersetor, o curva, un politician, un criminal?

Candva, un copil m-a intrebat daca exista un oras intr-un fulg de zapada si care este culoarea cantecului meu. Niciodata nu am fost mai aproape de adevar ca atunci – si nici nu voi mai fi vreodata.

Campul se prabuseste. Moartea este singurul invingator in orice razboi. Nu este nimic nobil in a muri pentru religie, pentru tara, pentru ideologie, credinta, pentru alt om. La fel cum hartia este moarta fara cuvinte, cerneala moarta fara poeme, toata lumea este moarta fara povesti, fara iubire, fara frumusete dezarmanta.

Realismul fara limite costa suflete.

L-ai vazut vreodata pe Dumnezeu zambind? De ce inca purtam in jurul gatului zgarda torturilor noastre? Vad toate aceste leagane goale si ma intreb daca Omul se va schimba vreodata.

Si eu imi doresc sa fi fost un Om dar tot ceea ce devin si am fost sunt fum si oglinzi – dandu-mi-se totul. Luandu-mi-se totul.

Inchid ochii pentru totdeauna, pe campia plina de morti, pustiita de arme si razboi.

Creatie “depresiva”

alexgoaga: am chef sa scriu ceva depresiv pe blog
alexgoaga: da-mi o idee
songe_stars: : )))
alexgoaga: 3-4 cuvinte, ceva
alexgoaga: n-am mai scris de mult
alexgoaga: nu rade! tre’ sa fie depresiv
songe_stars: o poezie?
alexgoaga: da-mi un start, o treaba.
alexgoaga: orice.
songe_stars: branza
alexgoaga: mm…..
alexgoaga: mai dam niste cuvinte, sa le inserez.
alexgoaga: pe-acolo.
alexgoaga: branza e destul de vesel, parca, totusi…
alexgoaga: (sa vezi ce cul arata Gunboat-ul de level 7!!!)
songe_stars is typing…
songe_stars: branza, euforie, cenusiu
alexgoaga: ha! fain! ok! ma apuc de treaba!