Category Archives: dragoste

Poem for Two

The simbiosis of our minds go sharp
like the knives – in the back of The Four Riders,
deep in the necks of the spirits of Hell and Heaven,
between mine flash and yours. And before this
would sound like a prayer I`d rather see you
burried deep in the Slayer and his cross to
carry you `round and `round and then put you
down so sound – to scream and then to say
“Why the Hell did you pray?”

I praied for you and you praied(,) for I…have not
come across the Eye… of the Beholder to carry
me around the fields of ashes to scream the scream
of deep silence and the silence of the swans to carry
you `round…and `round…
and
`round.

To rest and to sleep beneath the waves of silver
pain joy remorse and smiles are all the feelings
you and I have given birth to these siblings,
before we parted to ride so close to one another
you said you would like so much more from each other.

Stoped in the middle of all this you gave gaze to
all the black and white in my life and I laughed for I knew
you were dead and buried and It was just an illusion,
the knife wasn`t sharp, the life was so short, the riders
don`t exist but I still sleep with you, deep
underneath.

Sacrificiu

Lua fierul de pe jos, se propti de zidul cel alb si incepu, incet, sa racaie rugina de pe el. Lama cutitului lovea ritmic in halca moarta de fier in timp ce praf rosiatic se depunea treptat pe foaia de pe jos. Cu ranjet, termina o treaba bine facuta, arunca cat-colo fierul jupuit si stranse cu grija foaia si rugina.

Se uita in jur, putin nauc, si gasi ceea ce cauta. Trusa de scule din coltul camerei fu dintr-un zvacnet rasturnata si barbatul incepu sa taie in mici bucatele, meticulos, cu panza de bomfaier, micile suruburi. Le presara, precum boabele de piper, deasupra ruginii.

Fata statea in continuare inmarmurita in colt si privea cu ochi mari si umezi ce facea barbatul.

Procesul lent continua cu putin rumegus de lemn, apoi omul stranse putin praf si-l presara multumit deasupra.

“Opreste-te, ce fa”

Fata nu termina, oprita de privirea rosie a lui. Nemultumit, barbatul lua si o lama de ras de pe un raft dintr-un dulap de lemn si o facu farame pe foaia alba.

Contempla putin opera lui de arta apoi, brusc, se ridica si cu pasi repezi se indrepta spre fata. Se opri chiar inainte de a o atinge. Doar un deget, incet, usor, ii atinse fata si apoi se departa, tremurand.

Se duse spre foaie si dintr-o inghititura dadu totul pe gat. Primele vorbe iesira cu sange

“Uite…atat de mult te iubesc!”

Dialog cu luna

Azi o sa scriu o poveste. De maine mi-am tot zis ca azi o sa scriu o poveste.
… despre?
despre cum sa evaluez oprelistile.
de maine mi-am tot zis sa scriu o poveste in doi. Sa se numeasca “povestea cu noi”.

Probabil, insa, ca azi sunt mut. Decrepit sau ciufut. Scrisul noptii asteia imi pare atat de inutil incat o sa ma duc la luna, o sa-i propun o solda lunara ca sa ma lase sa-i fiu atunci si acum….copil. Probabil ca ea (luna) o sa scrie ” povestea copilului si a lunii”.

“Luna e tata. Luna e un tata inalt, cu fata ceruita, poleita de umbre si nas elinic. Luna e inalta, cu aripi joase si aspre, pleata in carlionti blonzi, voce grava dar neteda, ochi negri si bulbucati si obraz ras. Luna pluteste aerodinamic pe vals, dar paseste anevoios pe cai. E tata bun, luna”.

Asa incepe povestea. Sfarsitul inca nu i l-am scris pentru ca nu s-a terminat inca. Povestea care se scrie singura si e nebanuit de infinita. Nu stiu cum s-o cheme, dar povestea care se scrie singura isi va alege propriul nume. Cu ce drept stramb as numi-o?


Azi luna era jos si ridicol de roscovana. M-am impiedicat de ea cand alergam de frig catre autobuz.

- Iarta-ma, luna, m-am plecat scotandu-mi palaria.

- nesanatos e sa ma numesti cum nu ma striga.

Ii intind palma dreapta

- Alex ma intitulez.cu cine am onoarea?

- ….

- Permiteti-mi sa va aflu numele. Sunt cam grabit.Fug de frig. Stiti, suntem certati si ma tot urmareste. Eu nu am ce-i da. Dar cine sunteti?

- ….

- Vad ca ma tratati cu raceala. (ingenunchiez. Era rosie si plina pe asfalt. Semana cu un O in paragina.)

Oare ce are diferit un O in paragina fata de un O in neparagina? De unde stiu oare ca un O e O si nu Q? cine imi spune daca doua linii intersectate formeaza un T, sau o cruce, sau un L sau un L intors?


In intersectie statia de autobuz e goala. In intersectie a ajuns si frigul dupa mult si m-a luat in brate. In jurul nostru multe O-uri micute topaiau inerente.

- Uite, uite!, ii strig extaziat frigului. Uite, uite cat de multe!

-Craciun fericit… parca imi sopteste la ureche. Dar nu mai stiu…am amortit?…

Din doi, unul

Vreau sa te sfasii, musc, sa te posed. Sa te rup, s-arunc si sa te-adun. Sa te compun. Din nou cum doresc, din nou, cum te vreau si tu ma vrei.

Sa-nfig unghiile-n carnea-ti, sa-mi urle-n tine atunci cand te dobor, sa te ridic, sa te lipesc, sa-ntind. Sa fii a mea, sa tipi ca vrei, calcaiu-ti piept sa-mi fie, mana-mi acoperis pentru-al tau piept si sani.

Sa simtim peste simtire, peste permis si peste-admis, sa recompun cu mine-n tine fiind, sa ma-mpletesc in paru-ti iar smuls fior sa te creeze.

Dorinti lasciv prin vene ti se scurg, incolaciti, intinsi, cuprinsi. Vreau mult peste normal, vreau mult peste ce-am fost vreodata, vreau tintuiri si zabateri uitandu-ma de sus in jos la tine, cand Hera priveste Pamantul si pe noi.

Uda tremurand suflarea-mi mangaia-ti-va urechea stanga muscat adanc si fir de sange ceafa-mi iti va oferi. Caninu-ti rosu deveni-va alb din nou, cand pieptu-mi ti-l va sterge, eu drumuri rosii las pe-al tau curb corp, sa am ce-atinge in sarut. Vreau sa te sfasii, musc, sa te posed. Vreau sa te domin, sa ma scald in noi, sa fim doar unul desi doi.

Si-atunci, uitand de tot ce-am fost si ce vom fi, incolaciti pe veci intr-un moment adanc, vom depasi cu mult ce e permis.

Renaste-vom din nou prin noi, creand un nou tot si-un inceput.


De ce sunt necesari Oamenii, Amicii, Prietenii, Iubitii

De ce sunt buni OAMENII? Paiii…diversitate. Spirite diferite. Sa intrebi pe strada “cat e ceasul” sau “unde este magazinul/strada X”. Pentru a nu te simti singur pe Terra. Pentru a injura pe cineva necunoscut cand te calca sau te deranjeaza aglomeratia. Pentru a produce. Pentru a crea. Pentru a imbunatati. Pentru a te orienta in societate in functie de altii Pentru a alege cativa si a-ti deveni…..

AMICI. Deci, AMICII, la ce sunt buni? Pentru a te cunoaste mai bine prin intermediul lor. Pentru a te simti o.k. Pentru a da o bila/baschet/excursie/tenis si altele. Pentru a imprumuta si a le imprumuta obiecte. Pentru a (pe)trece timpul placut. Pentru a avea cu cine sa iesi. Pentru a-ti ocupa telefonul cu `n` numere. La un moment dat, mica parte din acestia iti pot deveni…

PRIETENI. La ce sunt buni PRIETENII? Pentru a face tot ceea ce faci cu amicii, dar la nivel superior. A te ajuta de ei si a-i ajuta pe ei in chestiuni de la superficial la intime. Pentru a te simti util. Pentru a avea niste umeri pe care sa stai de-i cazul. Pentru a fii acolo la orice ora din zi si noapte. Pentru a afla chestiuni foarte interesante. Pentru a calatori unde nu te-ai duce doar cu amicii. Pentru a avea cui sa-i spui “te iubesc”. Pentru a imparti foarte multe. Pentru a te simti util. Pentru a simti caldura sufleteasca. Pentru a deveni mai uman si mai sincer cu tine insuti/insati. Pentru ca unul dintre acestia poate deveni…

IUBIT/IUBITA. La ce este bun(a) IUBITUL/IUBITA? La tot ceea ce este bun PRIETENUL, dar la un nivel superior. Pentru a petrece extra-quality time cu el/ea. Pentru a faca dragoste. Pentru a calatori de mana. Pentru a te juca si mai mult. Pentru a rade si mai sincer. Pentru a simti caldura si mai mare. Pentru a avea cel mai stabil confesor. Pentru a fii 100% sincer fata de tine si fata de el/ea. Pentru a descatusa energii si calitati nebanuite. Pentru o mai buna (re)gasire a sinelui.

House of Flying Daggers short review

Nu prea ma dau in vant dupa filmele japoneze sau chiar CU japonezi…insa acesta m-a dat pe spate din cel putin trei motive.

Cele mai superbe peisaje de le-am vazut EVER intr-un film si jocul actorilor…pentru mine necunoscuti. Ma rog, mai putin tipa cea frumoasa si cu personalitate puternica si surprinzatoare (suna cunoscut, nu?), pe care am vazut-o si in Memoriile unei Gheise.

flyingdaggerEste un film pe care l-as descrie, printr-un cuvant, ca fiind unul elegant. In care artele martiale sunt dansante, estetice, la fel ca si personajele.

De asemenea, scenariul este surprinzator, cu schimbari de situatie si cu intrebari ramase neraspunse, dar da numai bine.

Finalul, iarasi, foarte foarte tare, neasteptat si al dracu` de frumos. Ultima infruntare din film este super bine realizata, transmite PERFECT starile sufletesti ale celor trei insi implicati in actiune. Este chiar credibil, desi filmul, per total, fiind unul japonez, are faze de-alea de manga, trase de par nitel…

Filmul a fost nominalizat la Oscar, a castigat 16 premii internationale si a mai avut vreo 20 si ceva nominalizari. Pe IMDB are un 7,6 dar eu i-as da, lejer, un fel de 9.

Deci da, s-a meritat sa nu mai mergem la ceai, alegand in schimb filmul asta…

Si iarasi, da, cand iubesti esti capabil de cele mai cretine chestiuni EVER.

dancing


Combinare

Ma plimbam azi noapte pe strazile Bucurestiului de altadata. Si chipuri albe cu palarii isi scoteau palaria in fata mea. Erau acele chipuri albe pe care le vezi in poze alb-negru rotunde , in pozele acelea ovale incrustate pe cruci.

Coloana mi-a crescut pana la infinit, intr-o bolta pana in cimitirul din Cismigiu. Pe asfalt inca se mai vad umbrele noastre in piruetele lui Stephane Lambiel. Si nu mai exista niciunul dintre voi si toti sunteti unul, acel absent care se tot pierde printre umbre.

Incerc sa gasesc ratiunea informatiei pure. Si am aripi. Si am aripi albe si negre care mi se desprind din oase si ma ridica si ma dor ..si ma ridica…. si am aripi si ma inmultesc in doua, in trei , in sapte… si ma inmultesc pana la infinit.

Mi-au crescut aripi si nu mai am maini si capul e plumbuit si zidul e tot mai aproape. Acelasi ceva de mine ma desparte. As vrea sa rad la infinit in noapte. Am aripi cu care imbratisez esenta, iar tie ti-am daruit mainile mele….ca sa le mangai cu ele.

Am adormit pe altarul fricii pure. Am adormit ca un prunc in cortex si m-am deconectat.

E nesperat de frig aici si aripile mi s-au ingreunat. am crezut ca zbor in jos, dar zbor de-a lungul unui punct in contratimp cu mine. Am scris cu aripile si….tacere. Si nu ma prind si nu ma rastignesc de aripi si coloana. Pentru ca Eu sunt Universul. Pentru ca Eu sunt al patimei si patima nu a fost a mea.

Obsesiv pasesc in Cismigiu pe oglinzi si ma concentrez sa nu pierd firul povestii. Si ma scurg catre dreapta si nu mai am ganduri si aripile scriu fara mine. Am crescut inalt pana la cer …. ma surprinde elasticitatea centrilor mei nervosi si mi-as vomita propria chemare. Din spate vine cate un val si e noiembrie si ploaie in mare.

Daca ma arunc in spuma o sa-mi creasca coada…. voi vorbi din ce in ce mai rar de niciodata…. acum ating oglinda si e paralizata.

Eu nu ma misc. Vibrez.

Parc

Cum se manifesta dorul?

K, am vazut in juru-mi mai multe forme de manifestare ale acestui sentiment. In cazul meu, se manifesta ca ceva placut, cu atat mai mult daca este si impartasit. Daca NU este impartasit (ceea ce se intampla rar, ahem…-n.r.), oricum este un sentiment de BINE, arata ca (inca) sunt uman, ca (inca) pot sa am sentimente de atasament/iubire, chestiuni frumoase zic eu.

Am vazut la altii ca DORUL inseamna tristete, pierdere, distrugere, durere. Dorul SEACA sufletul, desi le place intr-o masura sentimentul, desi este impartasit, ii si intristeaza. Creeaza dependenta si poate de aceasta.

Apoi, sentimentul de dor provoaca uneori inchidere in sine, jocuri mai mult sau mai putin mature, negarea lui, in special pentru a ramane rational/pragmatic/judecator. Unii incearca sa-l nege, sa-l stapaneasca, sa fie mai presus de sentiment, din diverse ratiuni.

Apoi, dorul uneste pe unii. Prin dor, cel iubit exercita o atractie de la distanta asupra celui ce-l doreste. Dorul vine de la persoana dorita la cel ce o doreste si il duce pe acesta cu un gand persistent, penetrant si afectiv.

Si da, cele mai frumoase momente din viata ta ar trebui sa fie cand persoana iubita/persoanele iubite, vin la tine si-ti soptesc “mi-a fost dor de tine”. :)

Simtiri

Nu fa rate si nu ma lua de la zero. Asta e ultima mea scrisoare.

In camera de langa , lumina aprinsa lasciv pe langa sarma unui bec ecologic. Odaia de langa camara luminata de vreun opait ologit de fum gros de ierburi si vinars. Te-ai casatorit peste hotare dupa mine.


Parca trece-un vanticel prin cracile negre ale cablurilor mele. nu ma mai privi, webcam-ul a cazut lovit de vina. Mai presus de sinistrati , ploaia nu ma ajunge dar ma inec pacatos.
Mireasa alba de la fereastra ; o vedeai uitandu-te peste mine pe webcam si-mi ziceai cum ca nu sunt singur, cum ca-s cu ea, dar eu eram singur cu tine. Mireasa alba de aproape de filtru in serile cand soarele nu era si nu asteptam niciun rasarit.


Pe acordurile vechiului pat de manastire ‘nalta si artagoasa cu 3 caini , pe acordurile lui am zacut cu moliile in fum si in aceleasi ganduri. ” O, ramai…ramai la mine… te iubesc atat de mult”…. ale tale tivuri toate numai eu stiu sa le rup. Si am ramas sa sarut huma rece.

Silent night and I’m crazy for feeling so lonely.

Eu sunt saliva de pe filtru. In urma mea raman ADN simplu si epinefrina. Corpul s-a pastrat in stare buna datorita congelarii.

Fantasmele corup mireasa alba iar spiritul intact intra in catalepsie odata la fiecare inflexiune a vocilor.

Nu-mi fa rate si nu ma rata, domnule doctor!
Azi eu iti voi fi subiectul de Cannes .
Gloria prostitutiei sociale.
Creezi un tel, compui un plan,
culegi neoane din tavan.
Vina dara la izvoara
Sa-ti dau jar, sa manci papara
Sunt un paria de lapte
Esti nectar de ierburi coapte.
Strange sanul, pica fruntea,
trage botox in tigari,
Eu m-apropii-ncet de priza
simte-te coclind in nari.