A fi gras nu e nasol

Oamenii grasi sunt adorabili. Sunt moi, ca din plus, nu au colturi dureroase, nu te inteapa cu oasele, atunci cand ii imbratisezi sau faci dragoste cu ei chipul lor perfect rotund cu ochi mari si umezi si bucurosi este atat de adorabil.

Obrajori grasuni si delicioase barbii duble, “manere ale dragostei” trepidante si piele cremoasa si groasa, sau chiar, daca esti noroco(a)s(a), mici pungi de grasime care curand vor deveni si mai mari si se vor impaturi frumos. Si cand dansezi…cand dansezi vei fi invidia celor din jur.

A fi gras nu e nasol.

GrasaEste chiar un lucru super fain, poti doar sa mananci si sa mananci si sa mananci si sa mananci si poti sa fii lenes(a) pentru ca oamenii asta se asteapta sa fii – lenes(a), si nu vrei sa-i dezamagesti niciodata sau sa le negi stereotipurile. Deci sa ii frustrezi. Atata lene si grasime sunt placerile gemene ale faptului ca esti gras(a)! Ele sunt cadourile faptului ca oamenii te striga pe strada, te arata cu degetul si rad de tine.

Nimic din a fi gras nu e nasol. Poate doar ca nu esti si mai gras. Dar lucrul acesta se poate rezolva alaturi de cativa hamburgeri bine gatiti de la McDonalds’s sau niste dulciuri de la Cora, sau poate clatite cu ciocolata si inghetata deasupra sau mmmmm…biscuiti cu Finetti sau lasagna si shaorma de la Dristor, cu extra maioneza…


A fi si mai grasa implica o noua garderoba, noi tricouri mulate, noi pantaloni scurti si slapi de marimi din ce in ce mai mari, deci ai motive pe care societatea le intelege sa te imbraci tot timpul altfel, mai trendy, mai nou, sa te afisezi asa in societate.

A fi grasa te face tot timpul sa razi, sa zambesti, sa fii amabila! Sa iti pui poze dragute pe net, doar cu chipul, din anumite unghiuri bine mascate! Sa scrii in dreptul tau ca esti sociabila, draguta, si, culmea, chiar asa este! La telefon esti cea mai vie persoana, zambesti si atingi tonalitati care ar face-o geloasa si pe o cantareata de opera. Si faci glume…vai ce glume!

Unicorn grasBine, acum, ca sa fiu complet sincer, e oarecum nasol sa fii gras(a)…e nasol, dar doar un pic, atunci cand atingi fundul pungii de chips-uri sau de bomboane si inhalezi cu nesat si amintiri placute doar miros. Apoi, cu stupoare, realizezi ca nu mai e nimic. Dar, sincer, acestea sunt singurele momente cand a fi gras e nasol. Si oricum, dureaza doar un minut sau doua, apoi poti sa-ti iei alte pungi si sa continui si viata este din nou un mic colt de Rai. Doar pentru tine.

A fi gras nu e nasol. Deloc nasol.

Pareri si impresii Las Vegas, Nevada

Deci am ajuns in Las Vegas, pe coasta de vest a SUA. Am pareri, impresii, fotografii, dezamagiri (?) dar si plusuri! Plusuri fata de…ce-mi imaginam eu si ce auzisem dinainte, evident. :-”

Ma asteptam sa fie mai mare, impozant, mai luminos. Pe de alta parte, ma asteptam la muuult mai mult kitsch pe metru patrat.

Sa vedem insa:

Minusuri

Este cald. Dom’le, si cand zic cald, nu e CALD ca in Romania! Aici pe langa faptul ca te ARDE, te si sufoca si te ia cu rau. Dar nah, e relativ normal, este desert. Oricum, aceasta caldura este mana cereasca pentru nenumaratii vanzatori ambulanti de apa care repeta pana la calcarea nervilor aceleasi trei cuvinte: “Ice cold water!”. Omg, taceti odata!!! Gizas!

O multime de cersetori. Si nu-s din aia calmi, cumintei, umili, ca majoritatea de la noi. Noooo, aici te ATACA, sar pe tine, e de-ajuns sa te vada turist si daca gresesti si te si uiti spre ei…omg! A venit odata unu’ la mine, nu m-am descotorisit de el decat dupa ce m-am facut ca-i ard una. La propriu. Pai pana mea!

20130612-104339.jpg

Exceptand strada centrala, respectiv Las Vegas Bd., nu prea ai mare lucru de vazut. Da, mai este un Mall pe ici pe colea, un Best Buy mai de-oparte, dar structura orasului este facuta de asa natura sa “te tina” prin centru. De iesi de acolo, sunt case micute, saracacioase chiar, strazi largi ca in America, o senzatie de…desert si izolare. Care-s faine pentru inceput, ca-i ceva nou, dar ulterior ti se cam ia, mai ales de esti pe jos. Cum am fost eu. Damn.

Ma asteptam la mai multe lumini! Da, este spectaculos deseori, ALTCEVA, dar…parca se putea SI MAI MULT! Sau am fost io setat pe gandul asta din cauza filmelor.

Plusuri

As incepe prin…faptul ca NU este atat de kitschos precum credeam initial! DA, te plimbi prin Paris, Roma/Italia, Egipt, vezi piramida (pirapiramida, pirapiramidaaaaa), Eiffel Tower, Colosseum-ul…dar, desi evident sunt doar niste imitatii, sunt facute cu gust. Nu-s gen…haurite, maica. Plus ca au avut bunul simt sa faca din ele nu doar statuete, la care doar sa te holbezi, ci le-au si deschis publicului – sunt restaurante, spectacole, te introduc intr-o anumita atmosfera.

Magazinele. Fashion Show Mall este unul dintre cele mai mari din SUA, te poti plimba prin el jumatate de zi si sa nu-l fi vazut tot. Gasesti tot felul de oferte, preturi ok, merita vizitat de ajungi pe-acolo. Daca vrei ceva mai ieftin, recomand The Boulevard Mall, de pe Maryland Parkway, la 6 km de Fashion Show Mall. Electronicele sunt, in general, cu cateva sute de lei mai ieftine ca in Romania.

20130612-104547.jpg

Noaptea iese lumea din hoteluri. Este, intr-adevar, fain sa te plimbi prin centru, sa faci poze, sa te uiti la lumini, la fantanile alea ca-n Pitesti (not), care danseaza pe muzica! Este…altceva. Deosebit, zambesti tamp, asa…si uneori pufnesti. Sunt o tona de cluburi de noapte, jocuri de noroc, fete “la agatat”, nah, cum te-ai astepta de la Sin City.

Jocuri de noroc. N-am jucat niciun cent, dar vad ca Omenirea inca se da in vant dupa asa ceva. Am fost nitel dezamagit pentru ca, mai nou (sau vechi, dar nu m-a interesat subiectul deloc), nu mai cad bani cand castigi, sa se auda zdranganitul ala fain, sa te chiar…BUCURI cand castigi la pacanele! Acu’ ai un card special, il incarci cu bani (e o suma minima, enervant!), bagi in pacanea si dai la buton/manivela. Daca castigi, iti alimenteaza contul cu suma respectiva. Daca nu (ceea ce se intampla mai des, evident)…ramai cu cardu’ gol si sufletul incarcat si greu. Suma minima in Hotel Venetia, unde am stat eu, era de 20 de dolari, maxim 5000 de dolari.

Conferinte si multi straini. Eu am fost la HP, am avut ocazia sa vad “in action” pe Meg Whitman, CEO Hewlett-Packard “in action” in fata a +10.000 de oameni si este…un spectacol indeed! ;) Mai multe, pe Wall-Street.ro. Vezi o groaza de straini, poti sa iti largesti aria de cunoscuti/prieteni/amici.

DAR, vorba lunga stii cum e, asa ca niste POZEEEEE!!! Sper sa iasa, am postat exclusiv de pe iPad, ahem.

20130612-104212.jpg

20130612-104233.jpg

20130612-104702.jpg

20130612-104717.jpg

20130612-104743.jpg

20130612-104754.jpg

20130612-104803.jpg

20130612-104813.jpg

20130612-104820.jpg

20130612-104826.jpg

20130612-104849.jpg

O viata grea

O musca
intra in camera
si linistita se aseaza pe ciorapul meu,
fara nicio grija, fara niciun gand
la deranjul pe care l-ar putea aduce.

Dar spre deosebire de alte dati
nu ma simt iritat,
sau suparat,
doar ma gandesc o secunda
cat de greu ar fi sa traiesc
viata unei muste.

Iti spun gandurile mele
si zambesti din canapea
si din colt
“poate vrea sa te mangaie si ea,
mai stii?”

Perfect

Voiam sa ma agat de acel moment si sa nu trebuiasca sa plec,
acel ceai putin acrisor, baut incet,
acompaniat de muzica retro rock and roll;
degete incrucisate si un sarut furat
un singur pahar dar doua perechi de buze
si nicio grija pe lumea asta.