Cum e sa nu simti mancarea

Ieri am fost la dintzar, pentru a 1001-a oara. Si mi-a facut asa…ca o maaaare anestezie, atat de mare ca dupa aia nu-mi mai simteam juma` de cap si de gat. Urechea imi era moarta (auzeam, ma rog, dar nu o simteam…), gatul mi se parea stramt, imi simteam juma` din buze si din limba, nu stiam daca rad cu latura stanga a fetei sau nu.

Si vine Silvia cu ideea de a merge la un restaurant MUUUULT laudat de ea, citez, “dupa ce o sa mergi aici, te avertizez, nu o sa-ti mai placa NICIUN alt restaurant!! E cea mai buna mancare!!!”. Restaurantul, foarte original numit, La Catalin. Probabil…doar PROBABIL…pe patron il cheama Catalin. Hmmm…cata originalitate!

Si am ajuns acolo. Unde “acolo” era undeva…intre Victoriei si Gara de Nord, pe niste stradute intunecoase si CEL PUTIN dubioase, bantuite de vreo 4 namile de caini care latrau haotic si eu voiam sa iau o piatra sa dau intr-unul si, evident, nu am fost lasat. In fine.

Am intrat in restaurant, eu plangandu-ma incontinuu de faptul ca nu simt nimic si cum o sa manancccccccc…. Mancarurile putine si scumpe. Foarte scumpe. Cer meniul zilei, care era unicu` mai eftin, la 22 de lei, cu ciorba de vacuta, piure cu niste carne de vaca gatita, salata mixta, un cico la 200 ml si desert, o prajiturica. Silvia-si ia, STIINTIFIC, o portie de legume fierte cu 4 mici de 110 grame fiecare, doi donandu-mi-i mie.

Portia era imensa, ce-i drept, pana si eu m-am saturat.

Insa cu doar atat m-am ales. Cu saturatul.

Pentru prima oara in viata mea am simtit cum este sa NU SIMTI DELOC gustul mancarii. Sa mesteci…sa MIROSI mancarea…sa POFTESTI si sa MORI FRUSTRAT ca nu SIMTI NIMIC in gura, pe limba, pe gat! Efectiv, daca mancam IARBA, CASTANE sau CARNE tot aia era! Puteam simti doar daca FRIGE sau e rece si CONSISTENTA (tare, moale, apos etc.). Pe langa ca mi se scurgea din gura. Ma plangeam non-stop, evident. :D

Si astfel, mi-a fost reiterat gandul: sunt gata sa renunt la cam ORICE alta placere din viata asta, dar NU la placerea de a MANCA. Este ORIBIL, ajunsesem sa o rog pe Silvia sa guste si sa-mi POVESTEASCA daca este BUNA mancarea.

La final i-am multumit chelneritei si i-am zis ca “mancarea a avut o…consistenta deosebita!”. Am uitat sa-i zic sa omoare cainii latratori, alunga clientii.

In rest, restaurantul nu-l prea recomand, e…banal. Miroase bine mancarea insa.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>