Scorpions la Bucuresti

Ieri am asistat la o noua bucata de istorie a muzicii rock – retragerea Scorpions, turneul de adio(s) al unei legende.

Desi nu i-am mai ascultat de aaaaaani de zile (de prin clasa a VI-a), nu mi-a fost greu sa imi amintesc versuri ale unor piese precum Send me an Angel, Wind of Change, Rock You Like a Hurricane sau When the Smoke is Going Down.

Actuala formula a Scorpions – Rudolf Schenker, Klaus Meine, Matthias Jabs, James Kottak, Paweł Mąciwoda a reusit sa faca show. Nu mi-am imaginat ca sunt ATAT de buni, live, excelenti instrumentisti. Au fost si doua momente solo – de remarcat tobosarul Kottak care a reusit sa ne tina cu ochii lipiti de el cele 10-15 minute de solo de baterie indracit.

Per total, pentru mine a fost o intoarcere in trecut, cu zambete largi si o emotie, pe undeva, pe acolo.

[youtube 5K_TaDi1aDI]

PepsiCola noua sticla

Am pus eu in iulie 2010 o fotografie cu o sticla de PepsiCola, veche, descoperita la tara din intamplare. :) Poza o poti vedea aici.

Azi au venit in redactie cei de la Pepsi si ne-au adus cateva sticle noi-vechi, ca raspuns, cel mai probabil, la campania “Coca-Cola, otrava de 125 de ani” – sticla este aproape identica, lichidul e, zic colegii, mai bun. :) Eu nu o sa gust, nu vreau sa mor in chinuri DAR imi mai fac un ceai suedez de mare gust.

Forta

Unii oameni pur si simplu iti transmit zambete, cu o forta incredibila. Te scot din stari negative. Au FORTA. Ca in…Star Wars, asa… :-” O sa caut sa ii pastrez, pretuiesc si in timp sa le ofer…similar. Nah, evident.

Altii…doar cand ma gandesc la ei imi transmit stari negative. Si totul pana la urma vine din interior, perspective, intamplari, aure.

Roac si Menouar (hate post)

In adolescenta, asa, pe la 14-16 ani, imi placea Menouar. Erau funny. Aveau riffuri cul, usor de invatat la chitara si versuri masculine, barbatesti.

Dupa aceea am devenit mai…selectiv, sa zicem.

Si recent nu`sh cum (de) s-a intamplat dar am dat de din ce in ce mai multi oameni care fac(eau) misto de ei, la greu. Si nu ma pot abtine sa zambesc, intrucat is cam de-acord! Si da, baietii astia nu prea stiu multe plus ca, zice Radu, scurt si succint, “a fost cel mai naspa concert la care am fost! Nu au facut decat sa se laude, sa o ia pe una pe scena sa o limbareasca, sa spuna ca-s cei mai tari si restul sunt de rahat. Atat”.

Am si filmat la un moment dat pe un Gigi fan Menouar cum se agita, cu pumnul in aer, intr-un barulet rock de prin centru` vechi, era super fun, traia momentul! Tre` sa-l gasesc (filmuletul, nu pe Gigi…) si sa-l postez pe ITube, intru deliciul privitorilor. E asa de….CUTE! :)

Power, steel, Thor, war, blood on my sword, Hell YEAH! :-” Lame. Ma intorc la Ever Eve-ul meu. Tralalalaaaa

Martor

unsprezece shot-uri, trei tigari si un copil ce creste in ea.

asta este viata.

e un sarut sau ceva mai mult sau –
ceva?

si cineva,
cineva o ameninta ca-i rupe linistea.

spune
ca o sa le rupa oasele
si urmatorul lucru -

vad o sticla aruncata in fata ei.

vad sange, pot chiar sa-l gust.
razand cade.

“sa nu-mi mai vorbesti asa,
in pizda ma-tii”

si rade, injura, si mai mult sange.

lumina se aprinde
muzica se opreste.

inainte sa inchid si eu ochii le mai vad fetele
stand deasupra ei.
zambind.

e doar o bataie de inima inainte
de a o lovi in stomac

douasprezece shot-uri, trei tigari si un copil izgonit.

asta este viata.

Sticla

Sunt o bucata de sticla,
sparta si stralucitoare
pe podeaua unei catedrale

sunt verde
si
albastra
si
rosie ca Maria Fecioara

Preoti se holbeaza la mine
si arunca cu aghiazma

Ii aud spunand
cum
ar trebui sa fiu
aruncata

Vad cum o mama
isi loveste copilul
in timpul ceremoniei

si simt gandurile
putrede ale unei
batrane

Noaptea
micuta calugarita
garbovita
vine cu o manusa roasa
si ma ia la ea
acasa

si devenim bucati
de sticla, toti,
impreuna