(post personal) A fi al tuturor…

…dar a-ti pastra integritatea personalitatii.

Al dracu’ de greu uneori. Am `n` prieteni, unde “n” depaseste 10. Toti graviteaza, mai aproape sau mai departe, in jurul meu. TOTI au factori comuni, caracteristici comune, dar TOTI vor (putin) altceva de la mine, toti cer de ala mine lucruri diferite. Toti au asteptari, majoritatea inalte.

Si eu sunt prins in mijloc si, intrucat asa este personalitatea-mi, incerc sa-i multumesc cumva pe toti, sa nu-i dezamagesc, sa FIU acolo pentru ei cand este nevoie. Si cand nu este (emoticon diavolesc).

Si fac compromisuri si in ultimul timp chiar simt ca am obosit. Ca RUP din mine, efectiv, pentru a nu dezamagi, pentru a MA FACE INTELES. Mama si ce GREU este sa ma fac inteles…niciodata parca nu a fost mai greu.

Alex mi-a trimis candva cel mai frumos mail pe care l-am primit vreodata de la un om. In el (sper sa nu te superi ca citez), spunea ceva de genu’ ca “orice am fi, oricum am fi, oricum te-ai schimba, eu voi tine la tine enorm si faptul ca sunt acum si voi fi in continuare langa tine iti da o datorie enorma, atat fata de mine dar si fata de tine”. Si intr-adevar, am datorii enorme, nu numai fata de Alex sau de mine, cat si fata de altii.

Mail-uri si vorbe similare, spuse dupa propria pricepere, am primit de la altii…multi altii. Ellu, Blonda, Paul, Cata, Cristina, Mihai, Florin, Anca, Maria, Buzz, Irina, Sergiu, Ion, Mircea and altii mai noi sau mai vechi, de-a lungul anilor. Si toate acestea ma OBLIGA sa fiu alaturi de ei, si VREAU sa fiu alaturi de ei si asta implica deseori a RUPE din mine, a ma “auto-calca” in picioare, a incerca sa ma IMPART subtil sau brut intre toti.

Uneori (si stiu ca ai trecut si tu prin asta), se starnesc conflicte de interes intre prieteni si eu trebuie sa mediez. Sau uneori doi prieteni vor acelasi lucru de la mine, simultan – si eu trebuie sa ma impart. In 2, 3, 4…

De ce scriu asta? Pentru ca vreau sa inteleaga TOTI ASTIA din jurul meu pe care poate ii vad mai rar sau mai des ca daca gresesc nu o fac intentionat si ca, din contra, ma zbat sa fac pe toata lumea cat mai multumita, sa nu dezamagesc… Si da, stiu ca dezamagesc si ca uneori fac pe unii chiar sa planga…dar nu, nu exista niciun dram de indiferenta in ceea ce priveste prietenii mei, din contra. Mi-ar placea ca ziua sa aiba 100 de ore, sa ma vad cu totii, mi-ar placea uneori ca 100 de ore sa stau DOAR cu o persoana din toti. Cea pe care o SIMT atunci sau cea care are NEVOIE de mine, sau eu de ea.

Imi PLACE sa ma rup pentru prieteni, insa nici nu sunt construit in asa fel incat sa fac compromisuri, sa imi MODELEZ personalitatea in functie de oameni. Las greu de la mine, uneori zgarcit… nu este rea-vointa. Pur si simplu…imi place sa cred ca am o personalitate puternica. Asta ma si tine de fapt FOARTE pe linia de plutire.

9 thoughts on “(post personal) A fi al tuturor…”

  1. asta se intampla cand inloc sa-ti pui propriile nevoi si dorinte pe primul loc, le pui pe cele ale celor 61906320`74 de oameni dragi tie. intr-un final, ii dezamagesti pe toti, pentru ca chiar nu te poti rupe intr-un miliard de bucati si sa ramai tu insuti in continuare. mai invata si tu de la mihai care are pretentia sa-l ia toata lumea asa cum e…si chiar functioneaza. si chiar il iubeste toata lumea.

  2. Pai si io am fix aceeasi pretentie. n-ai citit? Si le PUN pe-ale mele pe primul loc. Am insa un temperament/personalitate diferita de a lui Mihai. Diferenta este ca pe mine ma intereseaza MULT mai mult bunastarea celor din jur/raspund la telefoane mai des/sun mai des/ma interesez mai des de ei.

  3. nu urli la oameni, nu distrugi case….hahahahha…chestii din astea…
    in alta dezordine, pai, daca faci fix ceea ce vrei…e perfect…inseamna ca n-ai nicio problema…felicitari

  4. nu fac….fac pe sarcastica…mah, m-a intrebat andreea curand daca pot sa-i promit ca VOI INCERCA sa nu o mai dezamagesc niciodata. I-am spus ca NU, pentru ca, daca vrea asta, inseamna ca nu ma iubeste neconditionat. Si iubirile conditionate nu ma intereseaza. Again, pe mihai lumea il iubeste neconditionat.

  5. Cu prima parte a comentariului tau sunt total de acord. Ceea ce fac eu pentru prieteni NU imi este CONDITIONAT in vreun fel de ei. Ma AUTO-CONDITIONEZ eu sa fac asta. Aici nu poti pricepe tu. Cat despre Mihai…te inseli. Atat pot sa-ti zic. :)

  6. Da, aici nu pot pricepe eu… De ce sa vrei sa faci ceva si sa nu-ti dai voie? Hmmmm… Ca sa nu ranesti? Fiecare e responsabil pentru propria-i suferinta. Si, suferinta este inerenta.

    Se poate sa ai dreptate cu Mihai. Il cunosti mai bine.

  7. Pai ASTA vreau eu sa fac! Uneori este greu, dar de cele mai multe ori satisfactiile depasesc momentele in care-mi vine sa omor pe cineva. Nu intelegi chestiunea asta pentru ca esti mai egoista (chiar si) decat mine. :D

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>