Category Archives: Uncategorized

Temperamentele umane. Explicate.

Acum cinci ani si ceva, ma jucam cu Alexandra, Iulia and others cu niste teste de personalitate, destul de complete, recomandate de un pretin pasionat de psihologie. Dura vreo ora si ceva sa le facem, erau destul de complexe. Din ele reiesea ce fel de temperament ai, ce inclinatii ai sau ce personalitati ai, cu `n`-spe variatiuni.

Intre timp, am intalnit tot felul de oameni inteligenti, dar care nu stiau ce inseamna termenul de “histrionic”, “antisocial” sau chiar “sangvinic”. Imi propun prin acest post, succint, sa explic ce inseamna si ce parti pozitive/negative au cele patru mari tipuri de personalitate umana.

Temperamentul (definitie) – Ansamblu de factori biologici care, impreuna cu elementele psihologice constituie personalitatea ; este latura energetica si dinamica a personalitatii ; este preponderent innascut.

Cele patru temperamente fundamentale sunt COLERIC, SANGVINIC, FLEGMATIC si MELANCOLIC. NU exista om identic cu altul din punct de vedere al personalitatii.

Fiecare tip de temperament are trasaturi pozitive (avantajoase pentru individ) si trasaturi negative (dezavantajoase pentru individ).

Trasaturi pozitive COLERIC – vointa accentuata, procese afective intense, reactii bogate si intense, pasional

Trasaturi negative COLERIC – excitabilitate, iritabilitate, agresivitate, inegalitatea trairilor.

Trasaturi pozitive SANGVINIC – sociabilitate, buna dispozitie, reactivitate accentuata, dinamism

Trasaturi negative SANGVINIC - fluctuatia si inegalitatea trairilor, multumirea de sine, superficialitate, inconstanta, sugestibilitate

Trasaturi pozitive FLEGMATIC – tolerante, rabdare, perseverenta, echilibru

Trasaturi negative FLEGMATIC – reactivitate redusa, adaptabilitate dificila, monotonie afectiva, inclinatia spre stereotipie

Trasaturi pozitive MELANCOLIC – procese intense afective si de durata, sarguinta, perseverenta, responsabilitate si bun simt al datoriei

Trasaturi negative MELANCOLIC – adaptabilitate si mobilitate reduse, predispozitii spre anxietate, neincredere in sine si pesimism.

COLERICUL este descris, foarte succint, ca fiind puternic si neechilibrat

SANGVINICUL este descris, foarte succint, ca fiind puternic, echilibrat, mobil

FLEGMATICUL este considerat puternic, echilibrat, inert    in timp ce

MELANCOLICUL este considerat slab.

Carl G. Jung (discipol al lui Freud) a descris caracteristicile psihice individuale in functie de orientarea preponderenta inspre lume sau inspre sine, delimitand astfel extrovertitul si introvertitul.

· Extrovertitul: este animat de interesul pentru lumea exterioara, pentru persoane si obiecte, este sociabil, comunicativ, cu initiativa.Are un deosebit simt practic si se adapteaza usor unornoi conditii de viata.

· Introvertitul: isi canalizeaza energia spre propriile idei, spre lumea sa launtrica, construindu-si un bogat univers interior. Dispune de o buna atentie interioara, gandire abstracta si profunda, hotarare, manifestand tendinte de izolare si anxietate. Introvertitul nu cultiva relatiile sociale, este o fire contemplativam, rezervata, lipsita de incredere de sine.

· Intermediar: intre cele doua categorii este ambivertul, care imprumuta caracteristici si de la extrovertit si de la introvertit.

Subsemnatul este Sangvinic cu Flegmatic si, pe alocuri, coleric si extravert in procent de, daca tin bine minte, 60%.

Fara sens

Antiteza-Proteza ; Profund-Antifund ; ProFM-AntiFM ; Proorock-Antirock ;PEcete-SUBcete ;

Log, olog, teolog, analog.

Da, stiu, pueril dar asta faceam la Irina in masina pe drumul de intoarcere din Vama cea Veche de tot. Ocazie cu care la multumesc ca m-au suportat in locvacitatea-mi enervanta. :D Mai mult, merci Catalinei pentru palma, desi nu o tin minte, pariez ca fuse tare…:)

Acum, somn, ca tampesc.

De ce

…am blog?

Nu ma intereseaza sa intre mii de oameni. De fapt, ma intereseaza sa intre 20-30 de oameni, dar care sa inteleaga ce scriu, cum scriu, persoane empatice, inteligente, interesante. So far, la blogroll, am doi oameni. Ar mai fi cateva persoane arta, dar…deocamdata mi-e lene a le introduce. (scuze voi, cei ce asteptati cu sufletul la gura, hahah).

Nu vreau sa imi scriu frustrarile (desi stiu ca voi face si asta), ci mai degraba observatiile. Ce am vazut, ce am simtit, ce simtiti VOI sau ati fi simtit VOI in locul meu.

Vreau sa descriu situatii, oameni, concerte, teatru, filme. Orase, fotografii, oameni.

Vreau sa interactionam, sa intelegem/intelegeti socialul si ce insamna “a socializa”.

Habar n-am cum trebuie sa te porti cu un blog. Alin imi da clasa si lectii de blogging. (o bere de la mine! :D a treia insa, pentru a depasi nivelul tau maxim, haha). Nu stiu ce tre` sa fac, cum, unde, in ce fel. Eu doar scriu.

Imi place sa manjesc foile cu scris, sa apara pete negre si daca sunt si ordonate intr-un fel placut…cu atat mai bine. Nu-mi place comercialul (da, chiar tu Zoso, pleaca capul in umilinta, si sabia nu-l va taia!) :D

Asa ca ma pun serios pe murdarit cu negru aceasta coala odata alba. Turn the page.

Mai exista

I-am vazut in statie, asteptam mult-iubitul tramvai 41, dar nu m-am mai urcat in el. Am stat de fapt sa treaca vreo 3-4, eu eram cu ochii pe ei doi.

Au undeva la 14 ani, ambii copii frumosi, sinceri. Vorbeau, radeau din cand in cand, apoi lasau capetele in jos sau se uitau incurcati in jur.

M-am asezat cat mai comod, pregatit sa vad spectacolul primei iubiri, primului sarut.

La un moment dat, au tacut ambii, si-au intalnit privirile timp de doua-trei secunde si au rosit, fugindu-le privirile in orice alta directie. Apoi, dintr-un zvacnet, ea i-a luat mana…de fapt nu! degetul! si a inceput, vrand sa arate poate ca era ceva la fel de natural ca trezitul devreme pentru mine, sa se joace cu el. Baiatul a ezitat pentru cateva secunde si apoi i-a oferit intreaga mana, ea plecandu-si capul.

Totul a durat minute.

…si apoi, neindemanatic, s-au apropiat simultan si s-au sarutat. Simplu. Sincer. De unde stateam si zambeam, ii puteam simti cum se sufoca de emotie si le puteam auzi bataile inimii, accelerand.

Prin ei, mi-am adus aminte (pentru a cata oara?) primul meu sarut cu o prima persoana iubita. Prin ei, am zambit si chiar am fost emotionat, mai OM. Se sarutau copilareste, pe buze si pe obraz, nebuneste se strangeau si se jucau cu mainile, era ceva atat de natural in ei, incat am simtit ca privirea mea ii murdareste.

M-am intors, m-am urcat in tramvai, zambind pentru mine, cu capul usor plecat si eu.

Intr-o intersectie anosta, dintr-un oras grabit, se tineau de mana si, zambind, se sarutau doi tineri frumosi.