Bioshock 2 – cateva ore pana la marea lansare

De fapt, deja se poate aaaa… cumpara… de pe torrente/DC++, desi mai e vreo ora pana la marea lansare. Ahem. Time travel EXISTS!

Iti dai seama ca dupa ce pun mana pe el, nu mai ies din casa niciodata. Si abia astept coloana sonora, care mi se pare CEL PUTIN incredibila.

Acum am inceput sa-l cumpar, sunt la arhiva 8 din vreo…o suta si ceva, cred, mi-e lene sa ma uit. Uite cam cum suna MUZICA din primul Bioshock si sunt 100% sigur ca nici al doilea nu va fi mai prejos din acest punct de vedere. (DA, asta e o melodie din JOC!)

[youtube ofjMh0IXIGY&feature]

Schimbare de look`n`feel

Avand in vedere faptul ca fusei injurat la scara mare si deschisa…si larga…pentru faptul ca am INDRAZNIT sa iau o decizie de unul singur (sic-sic) si sa aleg culoarea … aaa… de fapt non-culoarea ALBA pentru blog, am decis sa iti/va fac pe plac si sa SCHIMB.

Si crede-ma ca nu fuse usor, din cele cateva sute de teme, doar 7 aveau potential, care 7 s-au redus la 2 in vreo 20 de minute si am ales pe unul. Care ala unul (mai misto ca actualul) avea o problema cu fotografiile (nu se…vedeau! nu ca ar fi important) asa ca am ramas DOAR cu asta care sper sa PLACA!

Daca nu iti place, te impusc. Spanzur. Sau o sa va sinucid cum o sa o sinucid pe Andra.

Yep, good plan. :)

Acu` dormi, e tarziu.

Va iubesc pe toti! Simultan si aleator.

Frati de cruce

Doi morti se dadeau in leagane si-si balanganeau
picioarele
osoase si roase de caini si de vreme, cei doi stateau si vorbeau
alene.
“Ce frumos era cand traiam si gandeam, si cu flacara vie
iubeam!”,
zise cel din stanga schelet, ce purta inca urme de inimi
pe piept.
“Ce frumos era cand traiam si mancam si in stanga si-n dreapta oameni
improscam
cu iubiri false si ranjete ce-aduceau simtiri de moment, iar eu eram fericit,
evident!”,
zise cel din dreapta schelet, ce suflet n-avea nici viu si nici macar
inert.

Si se dadeau ei in leagane noaptea-n padure si frati de cruce-o vesnicie-si
jurau c-o sa fie.
Si cel din stanga intreaba pe-al sau coleg, cum de-a murit, cand o ducea
atat de fericit!
“Am obosit de-atata alergat, printre oameni beat si fumat, si-ntr-o zi de streang
m-am agatat”,
raspunse scheletul cel fara de viata, ce-a alergat cat era viu precum o
paiata.
Si intreba si-acesta pe-al sau frate de cruce cum de-a murit, cand a avut iubire
de n-o putea duce!
“Pai n-am putut-o duce, e foarte drept! Am iubit si-am fost indragostit, pana cand inima
din piept mi-a sarit!
Si-atunci cand am vazut ca nu-i bine asa, sentimental si bun sa fiu, am ales
a urla spre pustiu”.

Cei doi se-oprira din balansoar, si cu pasi poticniti se-ndreptau spre
gropar.
Pe drum amandoi gandeau ca ce bine-ar fi fost, de celalalt n-ar fi murit
fara rost.

“De-as fi fost in locul lui, nu ajungem sa mor atat de stupid,
as fi stat si fericit as fi trait, caci usoara e calea aleasa de el,
mult mai usoara ca drumul de l-am urmat eu!”, isi spuneau fiecare
in craniile atat de goale.

Si-atat de asemanator se pusera-n morminte usor,
caci in moarte toti suntem identici si frati de cruce orice-am face-om
ajunge.

Viscolul de iarna aceasta

Mi s-a parut cel mai genial si mi-a dat niste trairi/senzatii foarte interesante! Simteam ca….nu`sh….eram uber happy, sa merg prin zapada, sa “infrunt” nametii si nu`sh… sa zburd(am). Evident nu m-am putut abtine a trage si cateva poze. Maini inghetate, alea-alea, da` na. Here goes!

LATER EDIT – mai pusei cateva poze, pentru ca estem mai expresive. Sper :)

Site de tabulaturi foarte bun – cu sunet cu tot

In multiplele-mi cautari de un site cu adevarat BUN de tabulaturi de chitara dar si de bass, am gasit Songsterr.com. Acilea.

Site-ul este impartit pe genuri muzicale – rock, metal, blues, folk, jazz, country etc si gasesti cam ORICE cauti in materie de acorduri/note. Ce are BESTIAL, faptul ca auzi sunetele, ca poti canta simultan cu succesiunea de note a tabulatorii. Pe fundal, pe langa instrumentul primar auzi si restul orchestrei, inclusiv MIDI-ul de la voce.

De exemplu. (The Jack – AC/DC) sau Alt Exemplu (I Want It All – Queen). Poti sa alegi ce instrument vrei sa inveti.

Este incredibil, mi-a revenit pofta sa invat vreo 32849 de cantece! Azi! Acum! Da` tre` sa plec, abia am zis ce spirit fain am si intarziez. Gr.

Chestii faine spirituale

Este foarte foarte placut si…benefic pentru…suflet si TOT sa aud de la un om “Alex, sa stii ca ieri cand stateai si vorbeai tu de-ale tale, fara nicio legatura si foarte spontan, mi-a venit sa te imbratisez. Si a fost foarte placuta senzatia…chiar prin spontaneitatea ei si pentru ca nu avea legatura neaparat cu ce ziceai”. :)

E foarte placut sa primesc mesaj cu “Alex, ba omule, esti incredibil de fain!” sau sa fiu imbratisat din senin, pur si simplu. Sau azi dimineata, cand m-am trezit, o alta persoana sa ma intrebe cum ma simt, si chiar sa o intereseze! Si la fel de inaltator spiritual este sa se uite in ochii mei un om cu care n-am mai vorbit de ceva timp (destul de muuult) si sa-mi spuna “Ce bine imi pare ca ne-am vazut! Vreau sa mai iesim, sa facem chestii impreuna, cu totii!”

In stilu-i propriu pana si Ghiorghie m-a facut sa ma simt foarte bine. “Alex, stiu ca nu ar trebui sa zic asta si ca esti un om de kkt, dar sa stii ca….am ajuns sa te suport!” :)) Din putzu-i interior asta inseamna ENORM! Merci Ghio, stiu ca citesti pe-aci si ca o sa ma injuri…chiar…ACUM! :D

Ma bucura sa vad ca incep sa transmit mult mai puternic (deja, la vreo 2 luni de cand am luat decizii importante in existenta mea) sentimente “de bine” si zambete mult mai multe. Ba, si chiar va iubesc pe toti pe rand. Sau la gramada daca preferati.

Si o sa inaugurez o noua rubrica in curand aciulea, o sa vezi despre ce e vorba… si voi reveni la “intrebarea zilei”, evident. Am cateva prin creier, hihi!

Intre timp, cauta sa fii sincer(a) cu tine, sa zambesti, sa fugi de negativ si urat, inestetic si rau. Nu e greu. Si o sa primesti doar placut si bine. Ah, si iubire. Cacalau.

Sa nu mori! (inca)

Poveste (partea a III-a)

Au fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi nu s-ar povesti, Sapte.

Si acesti Sapte au plecat ei sa se plimbe prin padure, fluierand. Si era noapte si tarziu, si stafiile varcoleau printre copaci, si fiarele le dadeau ochiade, si spanzuratii atarnau de cate-o craca, dar cei Sapte erau viteji si buni prieteni, nu le pasa de nimeni si nimic.

Si mersera ei ce mersera in inima padurii pana cand unul dintre ei zise ca vrea sa se odihneasca. Si se pusera toti jos si incepura sa povesteasca de zane si povesti si printese pana adormira. Si cand se trezira, din Sapte ramasera Sase. Acolo unde era al Saptelea nu era decat o dara de sange si capul sau, sfartecat si cu ochii mancati.

“Ptiu, ce pacat. Mi-era drag”, exclama Sase scarpinandu-se a paguba in crestet.

Asa ca cei Sase continuara sa mearga prin padure fluierand cu mainile in buzunare si se oprira la un zmeuris. Zmeurele mari si roz le facura cu ochii asa ca eroii nostri se pusera sa le manance. Si se adancira in zmeuris si exclamau incantati de cat de bune si mari sunt cand brusc si cu un scurt tipat, Sase disparu de sub privirile lor. Groapa dintre rugi il inghiti si fu prea tarziu sa-l salveze. Tot ce mai ramasese din el erau bucati desfigurate de carne rosie, rupt si intepat de rugii ce se aflau la fundul abisului.

“Uf”, spuse, cu subinteles, Cinci.

Plecara de acolo, nu fara tristete in suflet, caci ar mai fi mancat zmeura, dar prietenul lor Sase pasa-mi-te le stricase pofta.

Iesira ei din padurea deasa si ajunsera intr-o frumoasa campie, intinsa si cu flori minunat mirositoare. Si incepura sa se joace (la modul cel mai gay cu putinta – n.a.) prin poienita, sa se alerge si sa cante si sa zburde si sa danseze cand, dintr-o parte, aparura trei ursi mari si fiorosi. Cinci nu mai apuca decat sa tipe scurt si falcile carnivorilor ii strivira intai torsul apoi, cat inca mai zbiera scuipand sange, capul lui Cinci fu sfartecat si mancat dintr-o imbucatura.

“Hai sa…ce…mama ma-sii…imi datora…pf”, spuse la randul sau Patru, vadit socat.

Plecara si de acolo si ajunsera la un lac, se dezbracara sa se racoreasca si se bagara in apa rece si curata de munte. Chicoteau si se afundau si se ridicau si se bateau cu stropi multicolori. Soarele era deasupra si incalzea puternic, o minunata zi de vara. Iesira apoi din lac si vazura ca unul dintre ei, Patru, lipsea.

“Unde-i Patru?”, intreba Trei.

Nu-l mai asteptara si plecara. Se grabeau sa ajunga. In spatele lor, corpul umflat al lui Patru iesea de sub apa. Noua buna hrana pentru pesti.

Si ajunsera la gura pesterii. Isi aprinsera lampile si intrara. Intunericul se dadu la o parte din calea lor, asa ca nu mica le fu mirarea cand trei cazu in prima rapa din drum si se strivi de stanci si infipt ramase intr-o stalagmita. Liliecii se pusera pe el imediat, sa-i mai tina corpul cald si bun.

Unu si Doi ramasera descumpaniti.

“Ce facem?”, intreba Unu.
“Paiii…eu zic sa mai mergem, nu mai e mult…”, raspunse Doi.

Si mersera si mersera si iesira din pestera si aproape de destinatie, Doi zise sa se opreasca sa manance ceva. Si intinsera ei pe iarba verde fata de masa si pusera bucate bune si imbelsugate. Incepura sa se infrupte si sa exclame incantati, fara sa observe multele furnici care incepeau sa ii inconjoare. Si cand Unu se intoarse de dupa copacul langa care s-a usurat, Doi era deja napadit de termite mari cat unghia. Inca mai pulsa. Unu fluiera a paguba, ar mai fi vrut sa manance.

Intra in casa si in pat era Bunica.

“Buna buni! Uite, ti-am adus bocceluta cu mancare!”, spune Unu, aranjandu-si cu grija bonetica rosie.
“HarHarhar…las-o acolo, puiul lupu…mamei!”, spune Bunicuta din pat.
“Da` Bunicuto, de ce ai ochii asa de bulbucati si vocea atat de groasa?”, intreba, naiv, Unu.
“Ca sa te mananc pe tine!”, spuse Bunica, infulecandu-l pe Unu.

Pasa-mi-te, Bunicuta era de fapt Lupul cel Rau…asta daca nu v-ati dat seama, pentru ca autorii povestilor tot timpul au simtit nevoia sa se dea mari si sa explice chestii banale, aratand ca nu au pretentii sa fie cititi de oameni cat-de-cat destepti.

Si desi toti cei Sapte indragiti eroi plasmuiti de mintea mea semi-bolnava au dat coltu` la modul cel mai urat cu putinta, ceva va dainui tot timpul intre ei. Prietenia si iubirea. Caci, nu-i asa? prietenul la nevoie se cunoaste!

Si v-am spus povestea-sa si-am incalecat pe-o sa si ma duc afara acusi-ca.