Spirit alb si albastrui, al cui esti tu,
al nimanui?
sa te pierzi si sa te-ascunzi, sunet negru
sa n-auzi!
In sarut de asfintit pe-un loc ars
am poposit
te-am atins si te-am iubit, te-am dorit
si te-am ravnit
te-am avut si te-am pierdut,
spirit alb de neavut.
Si cu sanul tau in gand, in a mea privire
ascund
doar dorinte si placere, si durerea-i
o parere, amintire de zadar, pret de-o aripa
iti par!
Si-alergand tu prin vazduhuri, candida cu ras
de duhuri
tot la mine te-ai intoarce, pan` la urma… n-ai
ce-i face
caci de mine te-am lipit, cand sarut
am contopit
colo-sa in codrii verzi, pe creste si prin zapezi
de-amorezi
am petrecut clipe ce nu s-au uitat, ce din nou
s-ar arata, odata cu
dumneata.