…si acum rostesc:
Miroase-n parcul verde-a trupul nostru
Si tupilat stam goi langa valcea
Te vad, te-ntinzi ca un sirag de perle
Esti cum eram – candva, aidoma.
Spre piele curge frunza cea de toamna
Sudoarea de la tample gusta ud
Iti simt aripa dreapta-n mana stanga
Atingi cu ochii-nchisi coranul ud.
…si ea e goala cu snururi de-arginti la glezne.
Merg cu Zeita mea in Valea Umbrelor si nu mi-e frica…nu mi-e frica si nu ma tem, caci tu esti cu mine. Nu ma tem caci ma tii de mana cand trec Aheronul si stiu ca te voi iubi din nou cand voi bea din sangele si apele negre.
Oare cati si cate vor mai cobori in Tartar dupa noi?
Binecuvanteaza-ma si atinge-ma in parc de salcii clare. Ma tulbur cand m-atingi pe mine. Iti amintesti? Dansam in doi si jucam goi pe-o marmura de stare. Inecata mi-ai promis ca meriti sa mori atunci cu mine. Mi-ai zis sa nu-ti mai vin nicicand, sa ma prefac in tine si sa ma ai in pantec. Din abdomen iti urc acum catre-amigdale si iti sarut buzele din interior. Nu vreau sa ma dai afara…
Oare cat va mai pluti?
Analizand opera goagiana lirica,in special, dar si cea cu caracter eseistic, nu neaparat poezia de fata, observam obsesia scriitorului pentru o serie de campuri lexicale, vezi referirile cu caracter arhiredundant-narcisistic mine, eu, ma, imi, m-, primele intre preferintele sale, precedate de moarte, mori, murim, mor(si cuvinte ce pot provoca aducerea in discutie sau gandul la aceste cuvinte: inec, sufoc, spulber,crapa, zdrobesc,ard, jupoi) Pe locul 3 in gama de cuvinte preferate de autor se gasesc cele cu referire anatomica, sugerand procese carnale, acest rol avandu-l in opera sa cuvinte precum abdomen, pantec, gura, amigdale, buze, sange, trup, tample, aripi, piele, glezne, sudoare, mana. Printre formele de expresie cu folosire ampla in scrierile goagiene se afla intrebarea retorica, care, de altfel nu numai in opera de fictiune isi face prezenta, dar si in autobiografia momentan valabil doar pe suport oral, unde vedem ca Goaga de multe ori se loveste de metamorfoza unei intrebari cu caracter de cerere informationala directata catre un suport uman, in una retorica, prin diverse procese ce implica: sinapsa neuronala redusa a receptorului, gradul mare de generalitate si delir fara suport logic al emitatorului, sau disturbatii specifice oricarui canal de comunicare. (fragment din “Analizand opere 2.0″, A. Banica, editura WordPress, editia 2009)
Deci iti place. Bun. :)
Spuneai ca vrei feed-back :D : Cred ca te pierzi, de multe ori, in cuvinte care suna frumos, in enumerari pompoase..Imi place mai mult cand urmaresti un gand clar, o actiune, un moment..Si poate mai putine trimiteri religioase, pentru ca pare ca te peirzi in ele cateodata..:)..in rest, “de poeti numai de bine” !