Category Archives: Uncategorized

Beblusi de 7 ani

Cat ar trebui frate sa iti tii copchiii in carutz? Adica…ma uitam in Canada, acu` ceva ani, ca parintii de acolo ii tineau si pana la 10 ani in carucioare! Adica…kkt…ditai namila de copil, plimbat de parinti, GIZAS!

Evident, la cativa ani, trebuia sa ii imitam si noi! Vad din ce in ce mai des pe strada parinti cu copchii overgrown in carut. Mi se pare lipsa de responsabilitate si inconstienta din partea parintilor. Ba ala pe care l-am vazut azi era si grasan, pe la un 6-7 ani…

A, si am mai auzit un dialog intre o baba si o mama cu un copchil de vreo 4 ani intr-o statie. Baba: “Cati anisori are?” Mama: “4 ani si cateva luni…” Baba: “Vaaaai…dar e frumossss! E grasutz, implinit!” M-am intors si ala nu era GRASUTZ si IMPLINIT! ERA OBEZ!!!!!!!!! Gizas, imi venea sa-i zic mamei sa mai SLABEASCA cu gatitul si indopatul in ala mic!

MISTER Chicken

Acu`…eu stiu ca studentii de la ASE or fi axati mai degraba pe matematici fizici si chestiuni pe care io unu` nu le inteleg, fiind mai spre uman, asa… dar nici sa le jignesti inteligenta chiar asa!

Barul cu MISTER Chicken este pe la Romana. A! SAU…poate patronului i se zice CHICKEN? Hmm…

Mister Chicken

Energii maxime!

Deci am SUPER multe energii de cheltuit! Dau `n` telefoane, am `n` idei de materiale, sunt IN PRIZAAAA!

La un moment dat, acu` 2 revelioane, am baut de la Bruno niste REDBULL, in premiera pentru mine! Nu stiam ca are EFECT de-ala…de ARIPI! E, cam asa ma simt eu acu`!

Vreau sa sun cat mai multi, si sa vezi ce SUPER materiale o sa-mi iasa acu`…muaaaaaa… MOR de ciuda ca nu pot sa imi exprim aici ideile decat DUPA ce le si scriu, kkt. (mai citesc si colegi din presa [hello guys!:D] si poa’ sa-mi imprumute din inspiratie).

In rest, regret ca nu m-am apucat de SKI cand eram mai tanar si mai nelinistit. Am chef sa SKIEZ! (se scrie cu “k”?)

Baschet mi-e frica sa mai practic. Sunt prea constient de pericol si tin prea mult la dintii mei. O sa-mi modez insa Nintendo Wii sa ma joc super jocuri si sa fac sport!

Intre timp tot sunt socat ca un obiectiv foto poate costa cat o masina. Una bunicica.

Va (h)ador!

Modele in si de viata

Fiecare dintre noi are modele in viata. Cele pe care le imitam la inceput, pana in adolescenta cand incepem sa ne conturam personalitatea. Ulterior, avem modele printre prieteni, mai mici sau mai mari, sau dintre oamenii pe care-i vedem.

Tine doar de noi sa ne alegem modelele rational, inteligent. Ce ne facem insa cand un model de-ale noastre, de care am fost indragostiti `n` ani, ne inseala asteptarile? Ce ne facem cand un model (si) datorita caruia ne-a dezamagit? Sa vedem…in primul rand suntem si noi, la randu-ne…total down. Apoi vine partea de negare…partea de furie mocnita indreptata impotriva FOSTULUI model dar si a noastra, pentru ca am ales, candva, prost… si mai apoi…renuntam la acel model. Ne este chiar MILA de el.

Si care AR TREBUI, in acceptia mea, sa fie modelul NUMARUL UNU pentru noi? Exact. FIX noi insine. Cand ne uitam in oglinda (nu neaparat ceva fizic…) sa fim MANDRII de ceea ce suntem si sa ne zicem “Da ba, c*aie, sunt perfect(a)! Imi PLACE de mine!”

Mda, si daca suntem dezamagiti pe NOI insine…daca ne-am STRICAT intr-un fel…daca am luat-o pe o panta descendenta…secretul este sa realizezi din TIMP acest lucru si sa indrepti ce se mai poate indrepta.

Am avut noroc, eu personal. Modelele mele principale sunt ai mei parinti si nu m-au dezamagit niciodata. Ma rog, exceptand raidurile inopinate ale maica-mii prin al meu sanctuar, cand considera ea ca “este haos” si se apuca sa ARUNCE chestii sau sa “duca undeva” (vreo gaura neagra?) obiecte pe care eu chiar le folosesc.

La multi ani tatalui meu! Tanar ca la 36 de ani, spiritual si, de ce nu, fizic? (arata beton, va zic eu! ;) Mi-ar placea sa arat asa peste ceva zeci de ani! :D

Intre timp, nu sunt prea mandru de involutia mea de ceva vreme incoace…si nici de a unor (foste) modele de-ale mele. Sa fie oare o chestiune tipica varstei? Ca aceea…din liceu? Sau aia din generala? :D Hmmm…abia astept sa ma vad peste…vreo 6 luni, sa vad ce decizii radicale (mai) iau in ceea ce ma si TE priveste.

Intre timp, continuu sa va iubesc pe toti, pe rand. Nu dauneaza niciodata.

Ce face fotograful roman…si care-i cel mai scump obiectiv de pe-aci

Atunci cand fac fotografii si le posteaza online, utilizatorii romani de aparate digitale nu mai doresc, ca acum cativa ani, sa le impartaseasca intr-o modalitate intima ci doresc sa le prezinte cat mai repede si intr-un mod mai public, facand nota discordanta cu fotografi din tari precum Franta sau Suedia.

Si ce inseamna asta? Pai…dupa RUSI, romanii posteaza cele mai multe fotografii erotice/intime pe Internet. 14,4% dintre romanii intervievati au spus ca au realizat cel putin o singura data o fotografie erotica. 10% dintre romani posteaza fotografii pe Internet, fara sa fie interesati deloc daca acele fotografii sunt in vreun fel ofensatoare sau nepotrivite.Doar 20% dintre romani considera ca au control total asupra fotografiilor care pot aparea cu ei pe Internet.

Femeile din Romania realizeaza si pastreaza mai multe fotografii decat barbatii. Acestia din urma sunt mai putin preocupati de felul in care sunt perceputi de ceilalti si nu doresc un control foarte strict al impartasirii fotografiilor.Romanii detin locul doi, la mica distanta de rusi, in ceea ce priveste ponderea de fotografii autoportret – 34,2%, fata de o medie la nivelul europei de 8,8%. Peste 70% din autoportrete sunt realizate de catre femei. Adica alea gen Pitzipoanca.org.

Studiul este realizat de NIKON la nivelul a 12 tari, inclusiv Romania. Esantionul folosit este de peste 1.000 de romani care detin, sub o forma sau alta, un aparat foto digital.

A, si ce-am mai aflat azi, vorbind cu un fotograf profesionist? Ca cam cel mai scump OBIECTIV de pe piata din Romania este unu` de vreo 400 mm ce costa DOAR 200 de milioane lei vechi. Adica 10.000 euro. Adica cat o MASINA!

Cum ar fi sa ti-l fure cineva? hmmm…damn!

Toamna (iarna, primavara, vara) manelelor

Am trecut deja de destule ori pe langa deja faimosul poster cu TOAMNA MANELELOR, ce impanzeste (cel putin) Capitala. NU vreau sa pun posterul pe acest blog, pentru ca te respect. Oricum, ca o scurta descriere…este un poaster…100% manelistic. In centru troneaza poza principalului “artist” – GUTZA, inconjurat de o aura de inger (tigan) si de ceilalti manelisti imputiti stimabili. Adica de-aia de-si spun in nume orasul de provenienta “Adi de la…/Romeo de la…/Vali de la…” sau de-aia care adauga numelui un apelativ “Sorin de Haur/Costel de platina/Margelatu de Argint…”.

Si ma gandeam io asa, ce as face. Inspirat fiind de filmul Inglorious Basterds, al lui Tarantino.

As impanzi orasul cu postere numit “APUSUL MANELELOR – un show INCENDIAR” si as aduna intr-o mare hala toti marii “artisti” manelisti. Si toti fanii, evident.

Si le-as da foc.

Si da, sunt NITEL xenofob cand vine vorba de tigani. Pur si simplu.

Si oricum, 90% dintre tigani sunt manelisti si 100% cu IQ sub 100. Deci este o.k. Crestem media inteligentei pe acest stat din Europa de Est.

Idei de business

Vrei sa fii toata viata sclav unui patron? Vrei sa muncesti dupa un program fix toata viata? Vrei sa ti se scada salariul dupa cum bate vantul economic? Vrei sa stai unde ti se spune sa stai? Vrei sa nu ai nicio sansa sa iti alegi colegii de lucru?

Atunci nu iti deschide un business propriu. Nici macar nu INCERCA sa faci asta.

Eu personal, vreau at some point in the future sa-mi deschid o afacere A MEA, proprie si personala. Adica cu un asociat, clar. Sa split the risk, evident.

Si chiar am inceput sa gandesc pe niste idei…si am cateva.

Evident, nu o sa zic aciulea care sunt, intrucat nu vreau ca miile de cititori care intra aici la fiecare 10 minute sa stie TOT si sa faca inaintea mea. INSA…un ghid BUN si cu multe idei structurate pe INDUSTRII/PASIUNI din SUA, dar cu multe sfaturi ce pot fi aplicate cu mult succes si in Romania, puteti vedea AICI.

La doar o prima vedere mi-a atras atentia o idee de afacere care poate fi FOARTE usor modelata si pentru Romania – Firma de turism pe biciclete.

Good business to ya all! :D

Va iubesc pe toti pe rand! (si asta ar putea fi un business…hehe…)

Satelitul natural al Pamantului (numita LUNA) are apa! F. tare.

Pe bune, super tare. Dupa vreo 60 de ani, astronomii si cercetatorii de la NASA au descoperit in cel mai apropiat corp celest Terrei APA.

Evident, in cantitati foarte mici si doar in craterele umbrite, dar exista. Acest fapt exalteaza pe cei de la NASA care acum considera ca a construi o statie pe Luna nu mai este doar de domniul SF-ului. Statia lunara ar putea sa sustina viata absorbind apa din insusi solul satelitului natural al Pamantului, nefiind necesara crearea unui ecosistem in mod special.

Apa de pe Luna provine din 2 surse: Impactul altor corpuri cosmice ce au adus apa de…aaa…foarte departe (gen comete, care sunt practic bucati de gheata ce merg de nebune prin spatiu…) si interactiunea dintre vanturile solare si rocile Lunii.

Mai multe pe acest subiect, pe Space.com.