DECI, pana pe 7 decembrie, criza economica INCA nu se va resimti ATAT de puternic in Romania. ULTERIOR…s-a terminat. :)

- reamenajarea camerei respective/curatirea ei, etc.
- descoperirea unor comori demult ingropate, prin vrafuri de…chestiuni.

Ce am DESCOPERIT:

Si oare ce simte omul ala care a fost “added as friend” pe retele sociale de genul Facebook/HaiFaiv/MySpace? “UAU ce BINE, mi-a dat add fata/baiatu` asta! Inseama ca SUNT important(a) in viziunea lui/ei!”

Suparat, am inceput sa povestesc amicilor mei canadieni chestia asta. “Ba ce mi-as fi dorit sa ajung in Stancosi (Rockies), dar…shit, scump frate!”
Si m-a mirat reactia MULTORA: “UNDE sunt STANCOSII??”

FTW!? E TARA VOASTRA! PLUS ca Stancosii nu sunt niste munti ATAT de mici incat sa nu stiti ca sunt ACOLO!!!

Explicatia lor, la uimirea mea: “Pai…calatoresc mai des in afara Canadei si de aceea nu m-a interesat…”

Bun. Sarind peste incultura (tipica amero-canadienilor de altfel), ramane o problema aplicabila si romanilor – PREA MULTI oameni aleg sa calatoreasca in afara tarii fara sa fi vazut nici macar o patrime din Romania. Daca am avea o tara banala, cu relief monoton de campie si doar niste delusoare, as spune. Dar avem TOT ceea ce si-ar putea dori o natiune – avem munti, dealuri, zone desertice, vulcani stinsi si noroiosi, avem Delta, fluviu si `n` rauri, ca sa nu mai vorbim de structurile si civilizatiile diferitor regiuni.

Am mai taiat din “matzaraia”de cabluri din incapere, am renuntat la niste boxe de computer punand in schimb una primita mita cadou de la UPC Romania, e destul de tare.

Internet nu am, evident, nu mai functioneaza (poate pentru ca nu l-am platit de vreo 2 luni? dar oricum…hmmm…) asa ca scriu de pe laptop, furand wireless de pe la vecini.

Ce mai tre’sa fac? Sa schimb niste componente esentiale la computer, sa vedem daca rezolv cu Romtelecom sa trec de la INTERnet la CLICKNet, sa imi INFRUMUSETEZ camera intrucat am RENUNTAT LA FAIMOSUL MEU tablou de deasupra patului.

De fapt, am renuntat la TOATE tablourile, deci o sa postez niste poze din noua-mi camera si astept sugestii de picturi/aplice/decoruri. :)

In rest, stiu ca nu te-a interesat deloc acest post, dar…:D

Azi am fost la vanatoare, eu cu pumnalul meu, Lucifer. Am vazut intr-o poieneita o turma de porci mistreti care pasteau linistiti dintr-o proaspat ucisa caprioara.
Le-am dat tarcoale, animalic, cautandu-mi victima. Am gasit-o – masculul alfa, un mistret fioros, la vreo 150 de kilograme, care, demn, statea si se uita in jur, dupa alte prazi.
Am sarit din ascunzis, cu pumnalul in dinti. Porcii, la vederea mea, s-au speriat si au gonit, toti, mai putin Alfa-ul.
Ne-am incins la lupta grea si dreapta, pe poienita, ne tavaleam pe iarba uda de sangele caprioarei inocente, i-am smuls un colt iar cu celalalt el m-a ranit la umarul stang. Dupa mai multe minute incrancenate, am reusit sa prind o bresa in defensiva sa, si, cu pumnul gol, i-am scos inima.
Porcul s-a mai zbatut cateva minute, inainte sa-si dea duhul.
L-am pus pe umeri si m-am indreptat spre tabara – Breboo!

Acolo, femeile, imbracate cat mai sumar m-au aclamat si doua dintre ele,vazandu-ma ranit, m-au luat deoparte si mi-au oblojit cu miscari unduitoare.

Mi-am revenit imediat, ca de obicei, si am ars un copac intreg, pentru a face focul. L-am retezat cu o lovitura de picior, in mici bucatele.

Acolo am prajit porcul mistret, din care toata comunitatea – eu si fetele sumar imbracate, aveam sa traim toata iarna.

Dupa ce m-am odihnit doua minute, m-am dus pe camp si, cu mana goala, am arat jumatate din gazon, in timp ce cu cealalta mana, am scos cartofii.

Dupa care, m-am odihnit, in timp ce fructe dulci imi erau servite, direct in gura.
………………………………
si acum:

de fapt am cules cartofi cu sapa, injurand de toti (#@%)(#@$.
Apoi, am pus niste peste pe un gratar rudimentar, cu fumul in ochi, lacrimand si asudand.
Am stat pe un sezlong si am muscat dintr-un mar amarui.
taica-meu trebaluia prin jurul meu.

DAR…parte din mine considera ca nimic nu este imposibil, si tot ceea ce iti propui poate deveni realiate si de fapt…ESTE realitate.

Ma numesc Goaga. Goaga Tarzan Rahan.
Si va iubesc pe toti pe rand!!! arrrr!!!!

Adica…nu`sh cum sa zic, dar noi, compania, pierdem BANI din cauza lor si chestiunea asta, in alta tara, ar fi de chemat in instanta si de platit DAUNE cat pentru un AN de munca.

In caz ca nu constientizati, in presa, doua zile fara stiri complete sau fara stiri la capacitate maxima duc la pierdere de cititori, pierdere de cititori fideli, care se traduce in pierdere de BANI pe termen lung.

In rest…am facut un interviu misto cu seful de la Romtelecom. O sa-mi pun net de la ei, i-am spus eu dansului, in momentul in care voi stii SIGUR ca imediat ce-am plasat comanda, in maxim 24 de ore, o sa vina un angajat de-ai lor si o sa-mi instaleze Internetul fara ca eu sa misc UN deget. :) Si a zis ca este PERFECT de acord cu mine si a rugat pe Cristina Popescu, PR-ul lor sef, o femeie incredibil de faina, sa-si noteze cazul meu. :D
In rest, o sa mai scriu in uichend, cand balaci-ma-voi in AER de BREBOO. Si de vopsea, caci voi fi Tom cel Sawyer. De asemenea, raspund la comentarii (saru`manaaaa) maine-poimaine.

1. Nu era Internet. Suntem un cotidian de afaceri online. Vedeti problema…?
2. Nu era Internet, din vina iubitilor de la RCS&RDS. Shit happens. Cam o data la 2 luni, nu avem net din cauza lor.
3. Ce facem? Sunam pe sefu’. Sefu` zice sa mai stam nitel ca se rezolva intr-o ora.
4. Sefu` aduce 2 stici USB de la Orange, Internet d’ala…mobilu`. Le infige in fundul calculatoarelor – ale lui si ale lu’ editoru`.
5. Se da stiri doar pe retea – adica sefu` si editoru` le pun pe retea, io le iau, le fac, le pun inapoi pe retea, si de acolo sefu` si editoru` le pun pe Internet.
6. Trece 2 ore. Netu` nu a venit.
7. Dupa 2 ore si 20 de minute – “mergeti acasa, dam de acolo stiri”.
8. Merg acasa. Casa, in HAOS total! Dar stiti ce-i aceea TOTAL!? Apai abia ai unde sa calci. Praf. Peste tot. Dulapuri scoase din radacini, cartile impanzesc holurile, haine atarnate peste tot.
9. Prin haos, computerul meu dainuieste (inca) pe biroul din camera. Ma rog la toti Iisusii sa mearga netu`, ca nu l-am mai platit de 2 luni.
10. Miracol! Merge. Cineva, acolo, sus, este iubitul Mariei Magdalena. Si ma iubesc ambii si pe mine. Dau stiri. Ai mei, primprejur, DEMOLEAZA casa si ma striga, din cand in cand, sa-i ajut sa car o tona de mobila.
11. La PROPRIU o tona. Deci ma doare spatele de mor.
12. M-am taiat in palma. Acum tastez tinand o bucata de servetel pe taietura din palma. Genial.
13. Ca sa fie cu noroc… :D