[youtube LjxaK-dVugs&feature]
Naspa sa fii racit
Nu, deci pe bune, nu am mai fost atat de racit de ceva vreme, uitasem ca-i naspa! Si…gen…80% din birou e racit! Oamenii, nu birourile, te-ai prins.
Am dormit in fund, ca doar asa era semi-desfundat nasul, am lacrimat cu ochiul stang 2 litri de apa si mi-am suflat nasul de 759 de ori umpland doua prosoape si circa 7 batiste si inca 40+ servetele.
Asta pentru ca lucrez in presa de business si este nevoie de cifre pentru a sustine un articol.
Tralallalalaaaa, ma duc sa mor. :)
DAR va iubesc pe toti. Pe rand, da???
Dilema jurnalistului – intre datorie si “a-ti pastra relatiile”
Multi dintre jurnalisti, si pariez ca nu vorbim doar de Romania, fac rabat de la calitatea informatiilor/obiectivitatea lor pentru un scop care, pentru mine, este fals si fictiv – a te pastra in bune relatii cu sursele, cu oamenii din piata.
Uitam insa cateva lucruri, cand facem asa ceva.
1. Scopul jurnalistului este de a oferi informatii UTILE, PERTINENTE, OBIECTIVE, CORECTE si cat mai COMPLETE publicului. NU conteaza daca, in acest proces, “lovim” intr-o parte sau nu, atata timp cat informatiile sunt corecte, fair si oferim si drept la replica partilor implicate.
2. Desi pe moment poate ca unele parti s-ar putea simti lezate, ei vor ajunge, in timp, sa TE RESPECTE ca jurnalist, sa te citeasca, sa te considere o persoana verticala care are ca scop primar sa informeze. Nu doar un jurnalist care da copy-paste comunicatelor PR-istice din frica de a nu le mai primi, la un moment dat sau de teama ca unul sau altul din piata nu va mai oferi declaratii lui/ei.
3. Nu jurnalistul este dependent de sursa, sursa este dependenta de jurnalist. Ei isi fac lor bine trimitand comunicate, informand, intrucat, pana la urma, presa este si un suport de a promova informatii utile in piata, informatii (si) pozitive. Si apoi, daca cineva se va supara pe jurnalist la un moment dat, o sa vada cum exista ALTI jucatori in piata, concurenti, care vor aparea in respectiva publicatie si el nu, asa ca va reveni la sentimente mai bune.
Am fost surprins azi cand un material al meu privind amenzile primite de retailerii electroIT a fost considerat ca fiind “de scandal” de unul dintre cei mai pertinenti/mari manageri din Romania. I-am explicat ca articolul este unul vertical, corect, bazat pe cifre.
Inca nu am primit raspuns, sper sa primesc.
Pana una-alta, hai sa lasam de o parte “menajarile” si sa scriem corect, chiar daca incomod.
Romanii sunt cam plictisiti
iete! pf!
erm…wait a minute… :-”
Despre curaj (no comment)
Cele mai cutremuratoare imagini ale anului 2011
Buzzfeed.com a facut o selectie de imagini “puternice” din 2011. Unele/multe dintre ele sunt, intr-adevar, cutremuratoare.
Iar de cele de la Reuters…nu mai zic nimic, le las pe ele sa discute. Cu tine. Asa. Bun.
Interactiuni fizice ciudate
Foarte tariiii! Si reale! : ))
Dupa mini concediu
se simte frate! Nu`sh altii cum sunt, dar eu m-am odihnit, mai ales la nivel mental. Fizic, am inca febra musculara dupa…(vezi penultimul post :-”)
Deci da, am realizat ca omul, pana la urma, NU este facut sa munceasca! :D Este facut sa…zaca. Yep. De ce naiba nu am gasit o modalitate de a supravietui fara…munca? Adica…o societate in care fiecare sa creeze FIX ce-i place, cand ii place si cum ii place, in PACE si cred ca totul ar fi bine, intrucat VREM sa stam comod si nu ne-am complace in mizerie. Sau nu multi dintre noi cel putin. :-”
Eh. Asa. Reload!
Prin copaci la Aventura Parc (VIDEO)
Ieri am fost la Aventura Parc in Brasov. Dovada durerile de muschi de acum, intinderea de la piciorul stang pe care am capatat-o incercand cu disperare sa nu alunec dintr-un butoi inclinat pe care aluneci de numa-numa, vanataile de pe genunchii Anei si a ranjetului maaaaare de pe al meu chip.
[youtube UEJQdSLo8sY&feature]
Bestial. Pentru 32 de lei (studenti :-”, intreg e 37, da` nu-ti cere nimeni carnet), te dai 3 ore pe toate cele vreo sapse trasee cu nivele diferite de dificultate. De la mov, pentru cei de pana-n 7 ani, pana la negru, cel foarte dificil, spre varfurile copacilor. Noi am facut doua galbene (usoare), unul mediu (albastru), si o portiune din cel rosu, dificil. Am renuntat la cel rosu cand ne-am ciocnit de o scara cu trepte de-mi ajungeau peste buric. Cam….dificil….plus ca se clatina si nah.
E misto ca esti tot timpul asigurat, nu prea ai cum sa cazi, dar este destul de neplacut daca ramai totusi…atarnat in gol. Eu am patit-o, dar am fost salvat rapid. :D
[youtube bX9CtqKqzrM&feature]
Traseul iti pune la incercare atat trupul/muschii/coordonarea cat mai ales mintea, stapanirea de sine, atentia. E absolut genial si recomand ORICUI! Esti asistat aproape tot timpul de angajati/montagneri, recomand sa incepi cu un traseu galben, sa stii la ce sa te astepti. Eu am avut un mic soc la inceput, cand…”WHAT?! sa merg pe…scandurelele astea!? Ce!? Sa ma tin de sfoara asta si sa-mi…gen…dau drumul pe plasa aia enorma?! sa ma catar pe ea!? No WAY!!!”
Dar a fost “Yes way” si a fo` genialllll :D
Poze si videoclipe.
(pozele nu merg incarcate – next time, grrrr)
Dileme sociale si tabuuri – ce faci cand cineva miroase urat?
Si nu ma refer pe strada sau in mijloace de transport in comun. De aia scapi mai repede. Ma refer la colegi de banca, de liceu, de serviciu, de…orice fel de colegi care miros neplacut sau de-a dreptul urat.
Cred ca stii la ce ma refer. E aproape imposibil sa nu fi avut si tu un coleg care…are un miros dubios, ciudat – in mod natural sau din cauza unui parfum ieftin sau din cine stie ce motive.
E, si ce faci in situatii de-astea, daca chiar esti obligat(a) sa stai langa el/ea? Ok, daca colegu/colega vorbeste prea mult, e foarte in regula sa-i zici “mai taci bre nitel, ca am treaba, haha!” DAR nu acelasi lucru se poate spune si despre “Bai, mirosi urat, mai spala-te!”.
Da. Nu poti sa zici unui om ca “MIROASE URAT”, fara ca TU, victima…sa te simti putin PROST ca ai facut asta. De parca este vina TA ca el/ea miroase! Practic, ai de ales intre a-i spune, intr-un fel sau altul, si implicit a ti-l face usor…dusman…si a NU ii spune, si a suferi cu stoicism in continuare.
De ce difera oare, ca gravitate, a-i spune cuiva ca miroase urat comparat cu faptul ca e prea guraliv sau ca face enervant din degete sau ca are…nu`sh ce ticuri? De ce nu e mai acceptat social ca (si) oamenii miros urat, uneori/des?
In mod normal, presupunand ca eu as avea vreun coleg care miroase naspa si i-as zice asta, ar trebui sa-mi MULTUMEASCA ca i-am zis, nu sa se atace/supere, fie si on the inside. Dar…stiu ca nu ar fi asa. Pf.
Greu!!!
Asa ca scriu doar post-ul asta. Tralalalalaaaaaa…
(sau sa o chem pe fetita din imagine, pentru ca astia mici spun tot, fara probleme :D )