Category Archives: Uncategorized

Dogs are barking, monkeys clapping

(vorba Gogol Bordello)

Povestea un coleg cum a vazut pe strada o domnisoara atacata de 2 dulai. Colegul, Om fiind, a sarit in ajutorul fetei. A gonit un caine, moment in care insa au sarit mai multi pe el. Acesta incerca disperat sa scape de caini, striga, arunca cu pietre, aia nimic.

La o terasa de langa, oamenii se uitau. Ca la spectacol.

——————————————————————-

Merg in statie la autobuz si o domnisoara imbracata foarte sumar si machiata strident, fusta mini, scoate o tigare dintr-un pachet. Care pachet este aruncat pe jos, fix in mijlocul trotuarului.

Ma zgarie atat de rau pe retina si pe creieri vederea ei si a gestului incat ma proptesc la juma` de metru de don’soara si-i zic “vedeti ca v-a scapat ceva pe jos…nu stiu daca ati remarcat!”

Faza la care fata se uita superior, asa, la mine, si-mi intoarce spatele. Nu ma las, si ma intorc dupa ea, SI MAI aproape. “Nu, pe bune…chiar TI-A picat ceva pe jos. Nu crezi ca ar fi simpatic sa te apleci si sa ridici mizeria de pe jos?!”

Intre timp, “oamenii” asistau impasibili la spectacol. Nimeni nu facea nimic.

Tipa se uita la mine, nu face nimic, desi se simte ca nu ii place situatia in care este pusa. Baga o privire usor agasata, sacaita si incearca sa para superioara.

Vazand ca nu o pot scoate la capat, ma uit TOTAL scarbit la “fiinta” din fata mea si ma aplec eu, iau pachetul de tigari si il duc la gunoiul ce zace la 2 metri mai incolo.

Da, stiu ca nimeni nu a invatat nimic din asta, intrucat suntem niste cretini si nesimtiti cu totii. Dar macar pentru mine stiu ca am facut ce trebuia.

……………………………………………

Fratele meu mai mare tin minte ca a scris la un moment dat, acum muuuulti ani, in revista liceului, o intamplare in care el a cazut victima unei agresiuni intr-un tramvai din Bucuresti. Un tigan (nu, nu rrom…)i-a dat, din senin, un mare pumn in cap. Faza la care frati-meu, non agresiv ca si mine, nu a replicat cu aceeasi moneda. In schimb, s-a uitat in jur. Toti oamenii se faceau ca ploua, ca nu au vazut nimic.

Din nefericire, de-a lungul a aproape 15 ani de la aceasta intamplare, nimic nu s-a schimbat in mentalitatea romanilor.

Rezultat poll

La care poll au raspuns pana in prezent 32 de oameni.

Se pare ca majoritatea dintre cei ce isi dadura cu pareri detesta cel mai mult la oameni “Lipsa curajului raspunderii/lasitatea”. La mica distanta (2 voturi diferenta) “Nesimtirea/insolenta”.

Io personal am votat cu “Lipsa dorintei de evolutie/cramponarea in mediocritate”, dar…. :)

De asemenea, un personaj a decis ca cea mai de kkt chestie umana este, citez, “incapacitatea/lipsa dorintei de a se intelege pe ei/a se explica”.

Mai facem sondaje de-astea… Astept daca te pasioneaza idei.

Va iubesc pe toti. Pe rand. PA!

Vama Veche – highlights (cu update – inca doua)

Deci ne intorseram. Nu-mi vine sa cred, dar intr-o singura bucata. The highlights, urmand ca diseara, daca nu o sa cad praf, sa pun si poze/filmulete bla-bla. Deci, total aleator si cum imi vin in creier datele problemei:

- Trenurile rulez – la plecare doua chitari & hamuzament. Cei de pe culoar (full de altfel) ziceau ca ar da ORICE sa fi prins loc in compartimentul nostru :D

- Am baut o licoare numita…mmm…”Cap de Pula”

- Si absint (bleah)

- ….si 3 vinuri si bere. Si (cam) toti am facut asta.

- Am vazut Tapinarii, am ascultat de afara niste Luna Amara si am fost PREZENT (doar) fizic la concert Kumm. De unde n-am vazut/auzit semi-lucid decat un cover dupa Radiohead.

- Mi s-a zis ca vocea aluia de la Kumm seamana cu a mea. Ce compliment pentru ala…

- Facuram gratar boieresc si lame

- Am asistat la arderea unor MARI umbrele de paie…

- Dansaram tribal si non-tribal

- Am mancat capul la pestele din ciorba mea FOARTE acra.

- Am fotografiat si vazut vamalari (cocalari de Vama – n.r.)

- Era sa intram in conflict armat cu punkeri. Datorita mie. M-am apucat sa tip catre un cocalar si prietena cea, evident, pitzipoanca, sa PLECE ACASAAAAAAAAAAA. Si punkerii s-au suparat, crezand ca le zic lor. S-au calmat dupa ce le-am explicat ca a trecut una cu silicoane pe langa ei si ca ei i-am strigat. Si le-a placut de mine, ca am zis cuvantul “tzatze”, mai voalat, asa…

- Am poze cu multi…necunoscuti. Razand cu ei. Nu mai stiu nimic, io sa fiu sanatos. Si ei.

- Am facut concurs de comparat funduri. Sunt foarte secsi. Zic io.

- Ne-am plimbat non-stop cu masina intre Vama si 2 Mai. Asa…de fun si pentru a sta cu multi oameni.

Poze, diseara maica. N-am apucat a le scoate.

(LATER EDIT)

- Am fost intrebat, foarte foarte serios, daca sunt evreu. Cica am figura de evreu…

- De asemenea, mi s-a zis, in urma unui sondaj, ca am un super nas. Si ca cant f. misto la chitara. Evident asta.

Au innebunit salcamii…

Si pe asta melodie ma duc spre mare si ploaie torentiala. Deci ne vom aglomera toti cei…mmmm…minim 20 de oameni printr-un loc acoperit, ceva si…vedem noi. :)

In rest, numa’ de bine!

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=9VfW0B1YP7w&feature=PlayList&p=858BDD360860DA46&playnext=1&playnext_from=PL&index=49]

La Cite des Enfants Perdus

Acesta fiind un film realizat de Jean-Pierre Jeunet (Amelie, Alien:Resurrection) pe care as fi vrut sa-l vad acum gen… 8-9 ani si am uitat de el.

L-am gasit intamplator ieri pe ODC raftul unui magazin si l-am copiat cumparat. Mi s-a parut foarte tare, mai ales avand in vedere ca a fost realizat in 1995.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=0ONMeqQZ_9I&feature=related]

“La Cite” este filmat FOARTE interesant si are decoruri super tari/originale, a la Kubrick dar parca si mai penetrante, mai DARK. Atmosfera din film as descri-o ca fiind STRANIE/BIZARA, avand ceva din Lemony Snicket. Poate ceva mai mult. De asemenea, m-a dus cu gandul la Brazil, filmul arta al lui Terry Gilliam.

Nu mi-a placut in mod special jocul lui Ron Perlman care nu s-a incadrat prea bine in rolul unui semi-handicapat. In schimb, mi-ar fi placut sa o revad pe Judith Vittet (Miette) in alte filme/roluri, insa se pare ca la 10-11 ani si-a atins apogeul carierei. Too bad…

Creatia merita vazuta in special pentru ca regizorul a reusit sa creeze un Univers fantastico-credibil fara sa fie plasat undeva anume, populat de oameni si factiuni ciudate. Toti din film au probleme de perceptie/personalitate iar secventa in care cele doua “siameze gemene” gatesc, fiecare folosindu-se de miscarile celeilalte intr-un mod foarte cursiv face toti banii si mai mult de atat.

De asemenea, o sa ma (re)apuc de jocul omonim, aparut candva in anii ’90 si despre care mai tin minte doar ca folosea decoruri din film si ghidai personajul principal, Miette.

Go for it!

(si trilerul oficial)

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=CNYG9cXTSds&feature=related]