libertate

mergi mai repede
zburand pe autostrada numita
doar viata
si nimeni nu stie unde sunt iesirile
pedala pana la fund
mana pe fereastra
tipand in aer
tequilla miroase bine pe tine noaptea aceasta
mai puternica, dar totusi dulce
ca ceva ce nu poate fi inlocuit
de atunci de cand nu stiam ce era totul
Da drumul la muzica
de la radio-ul tau prea scump
sa se auda din strada
si inapoi la noi
poate lovim ceva in noaptea asta
nu ar fi o noua poveste
una chiar foarte buna
daca nu ne mai intoarcem?

Naspa sa fii racit

Nu, deci pe bune, nu am mai fost atat de racit de ceva vreme, uitasem ca-i naspa! Si…gen…80% din birou e racit! Oamenii, nu birourile, te-ai prins.
Am dormit in fund, ca doar asa era semi-desfundat nasul, am lacrimat cu ochiul stang 2 litri de apa si mi-am suflat nasul de 759 de ori umpland doua prosoape si circa 7 batiste si inca 40+ servetele.

Asta pentru ca lucrez in presa de business si este nevoie de cifre pentru a sustine un articol.

Tralallalalaaaa, ma duc sa mor. :)

DAR va iubesc pe toti. Pe rand, da???

Dilema jurnalistului – intre datorie si “a-ti pastra relatiile”

Multi dintre jurnalisti, si pariez ca nu vorbim doar de Romania, fac rabat de la calitatea informatiilor/obiectivitatea lor pentru un scop care, pentru mine, este fals si fictiv – a te pastra in bune relatii cu sursele, cu oamenii din piata.

Uitam insa cateva lucruri, cand facem asa ceva.

1. Scopul jurnalistului este de a oferi informatii UTILE, PERTINENTE, OBIECTIVE, CORECTE si cat mai COMPLETE publicului. NU conteaza daca, in acest proces, “lovim” intr-o parte sau nu, atata timp cat informatiile sunt corecte, fair si oferim si drept la replica partilor implicate.

2. Desi pe moment poate ca unele parti s-ar putea simti lezate, ei vor ajunge, in timp, sa TE RESPECTE ca jurnalist, sa te citeasca, sa te considere o persoana verticala care are ca scop primar sa informeze. Nu doar un jurnalist care da copy-paste comunicatelor PR-istice din frica de a nu le mai primi, la un moment dat sau de teama ca unul sau altul din piata nu va mai oferi declaratii lui/ei.

3. Nu jurnalistul este dependent de sursa, sursa este dependenta de jurnalist. Ei isi fac lor bine trimitand comunicate, informand, intrucat, pana la urma, presa este si un suport de a promova informatii utile in piata, informatii (si) pozitive. Si apoi, daca cineva se va supara pe jurnalist la un moment dat, o sa vada cum exista ALTI jucatori in piata, concurenti, care vor aparea in respectiva publicatie si el nu, asa ca va reveni la sentimente mai bune.

Am fost surprins azi cand un material al meu privind amenzile primite de retailerii electroIT a fost considerat ca fiind “de scandal” de unul dintre cei mai pertinenti/mari manageri din Romania. I-am explicat ca articolul este unul vertical, corect, bazat pe cifre.

Inca nu am primit raspuns, sper sa primesc.

Pana una-alta, hai sa lasam de o parte “menajarile” si sa scriem corect, chiar daca incomod.

Dupa mini concediu

se simte frate! Nu`sh altii cum sunt, dar eu m-am odihnit, mai ales la nivel mental. Fizic, am inca febra musculara dupa…(vezi penultimul post :-”)

Deci da, am realizat ca omul, pana la urma, NU este facut sa munceasca! :D Este facut sa…zaca. Yep. De ce naiba nu am gasit o modalitate de a supravietui fara…munca? Adica…o societate in care fiecare sa creeze FIX ce-i place, cand ii place si cum ii place, in PACE si cred ca totul ar fi bine, intrucat VREM sa stam comod si nu ne-am complace in mizerie. Sau nu multi dintre noi cel putin. :-”

Eh. Asa. Reload!