Ieste criza (18+)

Incercara la unison sa-si traga fustele sclipitoare putin mai jos. “Ce frig e, baga-mi-as…”

Se proptira de stalp, spate-n spate si, la lumina unui bec galben-murdar, isi aprinsera impreuna tigarile.

“Si ia zi fa, cum a fost cu ala cu mertanu’?”, zise Estell, usor intoarsa de mijloc si cocosata de frig.
“A, alaaaa! Deci m-a rupt faaaaa, nesatul, sa-mi bag…Si al dracu`, ca e criza, ca nu poate mai mult decat tarifu` normal, ca e laie ca-i balaie…da` i-am zis smecher ca nu-l termin si sa nu comenteze daca nu baga 50 in plus. Da-l in ma-sa, nici nu stii ce vila avea!”

Pauza. Rodica murmura ceva, clatina din cap rememorand evenimentul.

“Auzi fa?”
“Mhm”
“Da` tu ce stii de criza asta? Ca pe la toti astia…politicieni…guvernanti si ce or mai fi am trecut, toti ca-i criza, ca e nu stiu ce…da’ sa mor de stiu ce-i cu criza asta. Adica mi se pare doar motiv sa nu ne dea noua mai mult malai. E complot, iti zic io fa!”
“Hai sa-ti povestesc”, zise doct Rodica. “Deci am vorbit io cu doi, m-au luat pe toata noaptea…si erau de-astia…destepti…cu functii-n stat, neveste sclipitoare. Si i-am intrebat cum o duc, ce mai invart ca na, sa vad cat sa le mai cer la final, stii tu…”. (Estelle murmura ceva si aproba ingandurata) “Si mi-au zis ca pur si simplu nu mai e bani in tara fa. Ca nu mai e investitii din afara, ca nu mai vin straini, ca e probleme peste tot! Da` ai dracu`, de nu fumau numa` tigari scumpe, ba chiar pentru una scurta bonus mi-au dat si mie un pachet intreg. Deci da, si io cred ca o fi inventat mai degraba…”

Incercara sa se imbrace, facand din gene unuia cu bemve care insa nu opri.

“…fa. Ma gandeam sa-mi fac un biznis. Ne facem salon de masaj, sa mor io. Avem spate, se intoarce ala-l meu din Italia cu banu` si…na”.
“Pai nu vezi ca-i plin de saloane? Peste tot, amatoare, nici nu-si fac treaba pana la final cum da bine, sa mai vina clientu`. Vrei sa stai in cercuri de-astea, te-ai tampit? Ti s-a urat cu binele fa? Stai fa calma aici…vezi ca vine! Vezi ca vine! Asta-i client vechi!”

Mertanu parca incet langa fetite.

“Ce fac feteleeeee?”
“Bineeeee…te asteptammmm…”, raspunsera cele doua la unison, impiedicandu-se si pisicindu-se, vrand sa ignore frigul pentru a parea vampe de lux. “Vrei doua azi sau…?”
“E, nu doua. Data viitoare, cand mai vin niste baieti! Hai fa tu, urca-n-coa` ca deja stii toate drumurile, ahah!”.

Din trei pasi Rodica urca in masina si cu dexteritatea unui om cu metehne vechi isi infipse mana intre picioarele numarului albastru. “Condu-ma, iubire….”

Geamurile fumurii se ridicara, masina porni in tromba pe strazile prost luminate.

Estelle ramase singura. Arunca tigara, clatina din cap si se lasa pe vine. “Ce curva proasta si Rodica asta…”

Vrei sa schimbi lumea?

Stai in cap talpa-ti tresare
ai idei, te tot dai mare
dar esti mic si plapandel
doar calcui` ce-i de el.

Si te-nvarti si te rotesti
sa tot vezi si sa privesti
ochi in lume sa-ti arunci
gand stupid sa tot prelingi.

Stop iti spun. Am spus “stop”. De ce stai in cap? Da, da…tu! Cu tine vorbesc. Exact, nu cu celalalt. De ce stai in cap bre? Stii ca unde nu-i cap, vai de picioare? Vrei sa schimbi expresia asta, huh!? Sa zica lumea “unde nu-s picioare vai de cap”? Ai vrea sa schimbi cu ceva lumea atat de mult incat ai ajus sa stai in cap… Sa faci pe altii sa faca asta si sa zica “uite, am inceput pentru ca persoana asta a facut prima data si ce bine este!”. Pf. Baaaiii, ridica-te baaaiiii si fii si tu macar o data cum trebuie! Nu rezolvi nimic daca esti de-andoaselea, pe bune! Poti sa dai dovada de originalitate si altfel!!!

Imbecil te uiti la mine
nu pricepi, se vede bine!
si-ai tot vrea sa zici ceva
da` calcai cuvant n-avea

Trupu-ti cade la pamant
si greoi iti iei avant
te ridici pe alea doua
si decizi spre-o viata noua!

Asa bre, vezi ca se poate? Hai, hai, acu` fa pasi. Acolo-i carciuma, du-te de bea cu semenii tai…si mai ia de invata de la ei, ca nu dai mare dovada de inteligenta!

Pf…auzi tu…si-a propus sa schimbe cu ceva lumea…ce om…!…

Si zicand asta ma prinsei de craca mea si adormi dus, invelit in frunze.

Un clip proFund

Ge-ni-al! Vezi pana la capat, de preferat FARA casti/boxe. :) (din pacate nu mere embed-ul, nu`sh de ce. poate pentru ca e ATAT de profund, nu`sh)

http://www.youtube.com/user/Sami1992Rae#p/u/11/JWc75bOfTXA

http://www.youtube.com/user/Sami1992Rae#p/u/25/XDti5ExdsvI

Fundatia – de Asimov sau cum totul ar putea fi (doar) matematica

Preludiul Fundatiei este unul dintre masterpiece-urile genului literar Science Fiction, alaturi, evident, de saga Dune. Cartea porneste de la o premisa interesanta, care ar trebui sa dea de gandit.

TOTUL este matematica. Totul se intampla pe baza de ecuatii, la nivel macroeconomic-macrosocial-macropolitic etc.. Prin ecuatii si pragmatism se pot calcula procentual caile de evolutie ale unei intregi populatii, civilizatii. Prin matematica se pot calcula variabilele si sortii unei comunitati umane consistente. Prin matematica, poti sa calculezi de ce piedici te-ai putea lovi si tot prin aceasta stiinta ai putea sa contracarezi efectele acestor piedici, in momentul in care se vor intampla.

Stiinta, inventata de Asimov, se numeste “psihoistorie” – capacitatea matematica de a prezice potentialele viitoruri, precum si caile de evitare in momentul in care se intampla.

Masele umane actioneaza intr-un singur sens, precum oile, si micile “hibe”, chiar si LIDERI fiind sau initiatori de opinii, nu le pot controla. Poate ca Nostradamus a fost primul “psihoistoric” al omenirii si a calculat, matematic, sansele ca la un moment dat orgoliile umane si dorinta de a supune si a isi extinde fortele vor izbucni in Razboaie Mondiale.

Ar fi foarte foarte foarte tare sa existe o institutie speciala care sa formeze “psihoistorici”, la fel cum exista foarte putini psihanalisti. Psihoistoricii sa ofere previziuni bazate pe calcule exacte in ceea ce priveste cursurile cele mai probabile ale omenirii, sa anticipeze, luand in calcul “pulsurile” din anumite comunitati care sunt variantele de evolutie/involutie ale omenirii, in timp ce psihanalistul sa prevada cursurile psiho-emotionale-fizice ale unui singur individ.

Fight Club pe Wall-Street – ZF.ro

Cul. Stiau ei ca aci se va ajunge,in epoca stresului maxim!

“Pentru a scapa de stresul ce se acumuleaza zi de zi, din ce in ce mai multi directori de banci si companii financiare de pe Wall Street practica sporturi de contact, scrie Bloomberg.

“E temnita durerii. Bancherii de pe Wall Street sunt foarte competiviti, cred ca si asta joaca un rol”, spune Brian Peganoff, vicepresedinte la divizia de corporate cash management a Deutsche Bank. John Cholish, director in cadrul diviziei de wealth management a Merrill Lycnh, petrece cateva ore aproape in fiecare seara la Renzo Gracie Academy antrenandu-se in arte martiale mixte.

“Daca vii dupa o zi in care ai pierdut sute de mii de dolari, acest loc te ajuta sa scapi de stress”, a declarat Max McGarr, director in cadrul Renzo si luptator profesionist. “Cred ca cei care lucreaza in finante si sunt interesati de arte martiale mixte inteleg strategia si pregatirea”, a declarat Kevin Burns, din cadrul Wells Fargo.”

Sursa.

Oameni insistenti

Nu pot sa pricep cum nu-si dau seama unii ca pur si simplu…NU SUNT VRUTI/DORITI! Si nu inteleg de ce INSISTA.

Adica…daca suna de TREI ORI in CINCI minute si intreaba “esti liber? vrei sa iesim undeva?” si tu zici NU, de TREI ORI in cinci minute…ce nu pricepe!? Adica…de ce suna inapoi dupa o ora?! Si asta timp de ZILE intregi!?

Pot intelege ca unii pur si simplu nu au…viata. Prieteni. Familie. Nu`sh, ceva…un caine fluffy si lingau sa le umple vietile altfel triste, dar… ce vina au unii sa trebuiasca sa gaseasca tot timpul scuze sa nu se vada cu ei!? La un moment dat te-ai astepta sa isi dea seama si sa o lase mai moale!

Dar nu! Unii sufera de sindromul sunatului “bunaaaa, ce faciiiii! Ai treaba? Ah, da? Si cand termini? Nu stii nici macar estimativ? O ora…poate doua…? Si ma suni dupa aia? NU? De ce nu…? hai ca ziceam ca poate iesim la un suc… BINE, BINE, lasa ca revin eu ca vad ca esti imbufnat…”. Si culmea, REVINE!

Fuck THAT! Putin simt al penibilului…pliz…se poate? Danke!

In rest, va iubesc pe toti aleator. :)

Sindromuri…aaa… frumoase. Sau macar amuzante.

Dupa indelungi cautari, Anca a gasit cateva sindromuri frumoase/amuzante/faine. Adica…nu stiu daca pot fi numite FRUMOASE, dar… cel putin sunt foarte interesante. S-a ajuns la asta dintr-un brainstorming intens si halucinogen de cautare de nou nume pentru ast blog. Ahem:

Sinestezia reprezinta un sindrom in care persoanele afectate prezinta doua senzatii in loc de una la acelasi stimul, spre exemplu atunci cand ating un obiect pot simti gust, atunci cand privesc un numar vad o culoare, atunci cand aud un sunet vad culori, atunci cand simt un gust percep atingeri si lista poate continua combinand toate simturile pe care le avem. In general sinestezicii nu asociaza mai mult de doua perceptii pentru acelasi stimul.

(mi se pare interesant… “Cum ti se pare tabloul asta, draga?” “Hmmm…are gust de Pizza!”)

Sindromul Stendhal este numele dat unei tulburari care apare dupa admirarea unor piese frumoase de arta, si caracterizate prin anxietate, ameteli, confuzie, batai rapide ale inimii, chiar si halucinatii si lesin. Boala este asociata in special cu arta din Florenta, Italia, desi s-a manifestat prin reactii similare si la vederea altor lucrari de arta.

(“Vrei sa mergem la muzeu, draga?” “Da draga! Oriunde dar NU IN FLORENTA, te IMPLORRRR!!!”)

Sindromul Ierusalim este o forma de manie religioasa care provine din sau duce la vizitarea orasului Ierusalim. Pacientul crede ca are o misiune religioasa, si ca e de fapt reincarnarea unui sfant din Biblie. Oamenii care sufera de acest sindrom se imbraca in robe albe si tin predici pe strada.

(Asta-i ala de la Unirea, care predica in strada…)

Disfonia spasmodica este o boala neurologica care provoaca miscarea involuntara a laringelui, cauzand spasme musculare ce jeneaza discursul. In mod ciudat, bolnavii nu sunt dernajati de boala atunci cand canta, soptesc, rad sau vorbesc in rime.

(Pana zici in rime Disfonia Spasmodica cand ii intreaba medicul de ce sufera…pf…crapa)

Sindromul „Alice in Tara Minunilor” – Bolnavii cu acest sindrom vad lucrurile distorsionat, fie mult mai mici (micropsie), fie mai mari (macropsie) decat sunt in realitate.

(O sa le placa filmul lui Burton. Desi o sa-l vada ca pe ceva normal…)

Sindromul Capgras este o boala psihica in care pacientul crede ca cineva apropiat lui (in general partenerul de viata sau un membru al familiei) a fost inlocuit cu un impostor identic.

(De ce CAPGRAS?!)

Intrebare

Ce s-ar fi intamplat daca in razboaie…mai ales alea dinainte de 1900 cand nu erau avioane, radare si alte tampenii si oamenii se macelareau cot-la-cot…soldatii ar fi avut aceleasi culori la uniforme? Sau cel putin foarte similare.

Adica…la fotbal daca se intalnesc doua formatii ce au culorile echipamentelor similare, una dintre ele cedeaza si poarta echipamentul “de rezerva”, de alta culoare. In razboaie nu prea-i asa. Si atunci…cum ii recunosti tata? Inainte sa dai cu barda intrebi “cine esti! da-mi buletinul! sa te vaddddd!!!!”.

Da, asta gandeam ieri in baie. Stiu, stupid, dar ESTE o problema!! Tsk Tsk…