(ca nu mi-s misandru!)
Care sunt scopurile parfumurilor? Paiiii…a ascunde mirosurile naturale care uneori nu estem prea imbietoare. Pentru unele nasuri. Apoi, pentru a inlocui acele mirosuri naturale cu ceva fain. Apoi, sa atragi persoane din jurul tau, de orice sex ar fi ele. A, ma rog, si pentru producatori, banii. :D
Si vine problema alegerii parfumurilor. PREA MULTE persoane le aleg doar in functie de brand/pret/asezarea pe raft/promotii/reclame TV bla-bla. (si io mi-am luat la un moment dat un AXE oribil doar pentru ca era o reclama faina la TV, grrrr). Uitam prea des ca parfumul, in a mea umila opinie, trebuie sa reflecte parte din PERSONALITATEA noastra, parte din ceea ce ne caracterizeaza in societate, in interactiune cu alti oameni.
Daca ai o personalitate inchisa, introverta, antisociala si te dai cu un parfum dulce, mai mult deranjeaza. Intra intr-o nota discordanta prea…evidenta…cu ceea ce esti si lucrul acesta da peste cap…simturile.
Daca, din contra, esti o personalitate deschisa, zambitoare, sociabila, a te da cu un parfum “tare”, “dur”, poate duce la…zapacirea omului cu care dialoghezi. Ii poti induce in creier, subliminal, stimuli contradictorii. Presupun ca femeile cunosc…intuitiv…mai bine acest lucru. Barbatii tind sa fie mai rudimentari si se dau cu ce apuca, fara sa gandeasca prea mult daca acel parfum reflecta si atitudinea/gandirea/personalitatea lor.
Si acu` o sa ma refer la taica-meu, care deseori intra acu` ceva ani “pe furis” la mine-n camera si cat erau eu ocupat cu ceva, se dadea cu parfumul meu. Ca-i placea lui…sa imprumute din el. :D Intamplator seman cu taica-meu deci merge…insa…:)
Ah, si-mi place Al Pacino!
Va iubesc pe toti, pe rand,parfumati regulamentar!
