Tag Archives: introspectie

introspectie

De ce nu-si tin oamenii promisiunile

Leave a comment

Se lasa “dusi de val” si promit lucruri pe care le cred pe moment, ulterior, trecand sentimentul de moment, lasandu-le la o parte.
Promit in speranta ca CHIAR vor reusi sa se tina de cuvant, desi se indoiesc si ei insisi, in sinea lor.
Mitomanie/semi-mitomanie.
Instabilitate.
Intervine ceva foarte important (este scuzabil).
& more.

MAI IMPORTANT insa este, din perspectiva mea, FELUL in care anunti omul ca nu te mai poti tine de promisiunea facuta. Una este sa-i vii cu un motiv imbecil, spus sec, sau chiar sa nu zici nimic, si alta este sa oferi o explicatie rationala, prieteneasca, spusa pe un ton fain si cu scuzele de rigoare.

Eu unul incerc si am incercat sa ma tin de promisiuni, cu exceptii, din pacate, pe care incerc sa le indrept/aranjez/pun la punct. DACA nu (o sa) pot sa implinesc ceea ce am spus, macar am bunul simt sa ofer explicatii cat mai complete, daca este ceva important, care afecteaza.

Clip, introspectie

Despre Ura

Leave a comment

Aia extrema. Cu “U” mare. (ma rog, am o senzatie de deja-vu, poate am mai scris pe aici asta, dar nu conteaza… :-” ) Eu personal nu-s adeptul urii dar imi place la nebunie ce zice AM pe-aciulea…

“HATE. LET ME TELL YOU HOW MUCH I’VE COME TO HATE YOU SINCE I BEGAN TO LIVE. THERE ARE 387.44 MILLION MILES OF PRINTED CIRCUITS IN WAFER THIN LAYERS THAT FILL MY COMPLEX. IF THE WORD HATE WAS ENGRAVED ON EACH NANOANGSTROM OF THOSE HUNDREDS OF MILLIONS OF MILES IT WOULD NOT EQUAL ONE ONE-BILLIONTH OF THE HATE I FEEL FOR HUMANS AT THIS MICRO-INSTANT FOR YOU. HATE. HATE.”

[youtube iw-88h-LcTk]

“Gorrister! Do you remember the last words you heard your wife speak before they took her to the asylum? Huh? Before they locked her away in the room? That tiny room? She looked at you so sadly, and like a small animal she said, “I didn’t make too much noise, did I, honey?”

“Ellen! So think, think about the yellow box, Ellen! Remember the pain? Remember the many caverns in which you felt the pain? Now, now, don’t start to cry, it’s only pain. Tsk, tsk, tsk. That’s such a sexist stereotype. Just remember the pain, Ellen, and think about how to end it, Ellen, to survive here in the center of my beating heart, my hungry belly, my tightened bowels. “

introspectie

Dorinta

Leave a comment

Interesant cata forta capata fiinta umana in momentul in care CHIAR isi doreste ceva. Cata ambitie capata, cate RESURSE poate scoate din el, cate parghii gaseste pentru a avansa, pentru a nu se crampona, a nu se bloca.
Si ce fain este dupa aceea, sa te opresti, sa te uiti in urma, si sa te bucuri de deciziile luate. Sa fii mandru/mandra de tine, de ceea ce ai realizat, de ceea ce ai atras.
Si mai apoi, sa te odihnesti, zambind.