Se lasa “dusi de val” si promit lucruri pe care le cred pe moment, ulterior, trecand sentimentul de moment, lasandu-le la o parte.
Promit in speranta ca CHIAR vor reusi sa se tina de cuvant, desi se indoiesc si ei insisi, in sinea lor.
Mitomanie/semi-mitomanie.
Instabilitate.
Intervine ceva foarte important (este scuzabil).
& more.
MAI IMPORTANT insa este, din perspectiva mea, FELUL in care anunti omul ca nu te mai poti tine de promisiunea facuta. Una este sa-i vii cu un motiv imbecil, spus sec, sau chiar sa nu zici nimic, si alta este sa oferi o explicatie rationala, prieteneasca, spusa pe un ton fain si cu scuzele de rigoare.
Eu unul incerc si am incercat sa ma tin de promisiuni, cu exceptii, din pacate, pe care incerc sa le indrept/aranjez/pun la punct. DACA nu (o sa) pot sa implinesc ceea ce am spus, macar am bunul simt sa ofer explicatii cat mai complete, daca este ceva important, care afecteaza.