Tag Archives: gramatica

“A aduce aportul” = pleonasm = aiurea

PLEONASMUL este o greşeală de exprimare care constă în folosirea alăturată a unor cuvinte sau a unor construcţii cu acelaşi înţeles – pentru cei “care nu stie”.

Exemple de pleonasme sunt cu duiumul (dictionar de pleonasme, aciulea!), cele mai intalnite de mine fiind

- Am inghetat de frig
- Mujdei de usturoi
- Cobor jos/urc sus
- Mijloace mass-media
- Prefer mai bine
- Repeta inca o data

….si multe altele. Printre ele se remarca si mai PEDANTUL (dar idiotic) “A aduce aportul“.

Dragilor, dupe cum scrie si aciulea aceasta constructie este pleonastica. De ce?

“Aportul adus”, “aportul pe care l-au adus”, “şi-au adus aportul” şi alte asemenea construcţii sunt pleonasme. Cuvântul românesc “aport” provine din franţuzescul “apport” ( contribuţie adusă de cineva ), care, la rândul lui, provine din verbul “apporter” care înseamnă “a aduce”.

Aport se foloseste CORECT intr-o constructie de forma “Aportul companiei X la bugetul de stat a fost de 1 leu”. (poate sa difere suma, evident :D )

Succes!

Ah, PS, pentru a nu ma mai trezi cu comentarii non-humoristice… erori gramaticalicesti de genu` “aciulea” in loc de “aici” sau “dupe” in loc de “dupa” sunt intentionate.
(ca si “gramaticalicesti” :-” )

Da` io tot va iubesc pe toti. Pe rand.

(util) Rolul virgulei in propozitie

Multi avem problema cu virgula in cadrul propozitiei. Si in afara ei. Eu personal am probleme cu “i-urile”, ma tot incurc in ceea ce priveste numarul lor… darrrrr…pentru inceput incepem cu o scurta lectie despre semntul de punctuatie numit, foarte expresiv si sugestiv, VIRGULA.

Rolul virgulei (recomand Gramatica pentru Elevi – Elefant.ro – pentru studiu amanuntit! :) )

A. In propozitie

1. Separa constructiile in vocativ de restul comunicarii
ex. -Dragul meu fecior, nu-ti pot oferi ce doresti.
2. Separa apozitiile de restul comunicarii
ex. – Noi, elevii clasei a VIII-a, invatam pentru examen.
3. Separa constructiile incidente de restul comunicarii
ex. Am pierdut, din neatentie, explicatia profesorului.
4. Separa parti de propozitie de acelasi fel
Azi avem urmatoarele ore : matematica, romana, sport, engleza, etc.
5. Marcheaza predicatul eliptic
ex. Ea l-a intrebat si el, nimic.
6. Separa interjectiile de restul comunicarii
ex. Ei, ce sa-i faci?
7. Se utilizeaza in cazul incalcarii topicii
ex. El, din cand in cand, ne cauta.

B. In fraza

I. Marcheaza raportul de coordonare
1. Am venit acolo ca sa vad, ca sa ma conving. (raport de coordonare prin juxtapunere)
2. Vin, dar nu stau mult. (raport de coordonare prin jonctiune ; virgula se pune intotdeauna inaintea conjunctiilor coordonatoare adversative -dar, iar, insa, ci, ba-)
3. Cuget, deci exist. (raport de coordonare prin jonctiune; virgula se pune intotdeauna inaintea conjunctiilor/locutiunilor conjunctional coordonatoare conclusive – deci, asadar, prin urmare, in concluzie-)
4. Sau stai, sau pleci. (tot raport de coordonare prin jonctiune ; virgula se pune inaintea conjunctiilor disjunctive -sau, ori, fie- atunci cand ele se repeta)
II. Marcheaza raportul de subordonare
1. Se desparte prin virgula atributiva explicativa de regenta sa
ex. Am mers de curand la bunicii mei, pe care nu ii mai vizitasem de un an.
2. Se despart prin virgula propozitiile subordonate CD (completiva directa), CI (completiva indirecta), CL (circumstantiala de loc), CT (circumstantiala de timp), CM (circumstantiala de mod), CS (circumstantiala de scop) de regenta cand stau in fata regentei
3. Propozitiile subordonate CZ (circumstantiala de cauza), CŢ(conditionala), CV (concesiva), CNS (consecutiva) se despart intotdeauna prin virgula de regenta
4. De asemenea, se despart prin virgula propozitiile intercalate

De-al meu vs. de-ai mei – pledoarie pentru vorbirea corecta

Deci este gen a 83491-a oara cand port dialoguri in contradictoriu pe treaba asta. CUM se zice corect: “Prieten de-ai mei” sau “Prieten de-al meu”. Recomand cu caldura DOOM in acest sens…(Elefant.ro).

Sa vedem. Se face ca printr-a doishpea (scris intentionat incorect…pf!) faceam io niste lectii de gramatica…lectii de-alea…exhaustive, unde am invatat tot felu` de ciudatenii de genu` ca se zice corect “Patul lui ProCUST” nu “Patul lui PROcust” (accente). Printre ciudatenii se numara si faptul ca s-ar zice corect “Prieten DE-AI mei”, nu “Prieten DE-AL meu”. De ce? Pai asa…

Pentru ca ace “DE-” inlocuieste practic cuvantul DINTRE. Si este INCORECT sa zici “Prieten DINTRE al meu”. Corect este “Prieten DINTRE ai mei”. O ALTA forma acceptata este “Prieten al meu”.

Boooon. Exceptand aceasta profesoara, f. competenta de altfel, am mai vazut si in alte locuri scris asa si chiar unele polemici pe tema asta.

Evident, majoritatea dintre cei cu care am discutat pe tema asta considera ca SUNA CIUDAT sa zici “Prieten de-ai mei”, cand “TOATA LUMEA, ALEX, zice ‘Prieten de-al meu”. In paranteza fie spus, ma TERMINA argumentele IMBATABILE de altfel care incep cu “Alex, TOATA LUMEA zice ca…blabla”.

Si azi, frustrata si pe nepusa masa, vine Blonda spre mine (pe messenger) si-mi tranteste una. NA, ca va dau mai jos:

SilviCah Panturu: muaaa
SilviCah Panturu: fii antena te sparg aici
SilviCah Panturu: deci george pruteanu dixit
Alex: huh?
SilviCah Panturu: În pofida menţiunilor din unele lucrări (GA, 1966, I, 160; M. Avram, Gram. p.t., 1997, 173), opinia mea – în concordanţă cu uzul cultivat – este că forma corectă e un coleg de-al meu, şi nu un coleg de-ai mei. Argumentele sunt două. Primul, şi cel mai important, e că astfel se realizează distincţia între singular şi plural: un coleg de-al meu şi nişte colegi de-ai mei. E contra logicii ca la singular să fie aceeaşi formă ca la plural; de altfel, dacă-l folosim la singular, acel ai mei rămîne “în aer”, nu determină nimic: cine sunt “ai mei”? “un coleg” – e absurd. În al doilea rînd, se observă că acel de e complet desemantizat, e doar un cuvînt de “sprijin”, de legătură, fără niciun aport informaţional: sensul e absolut acelaşi ori spunem un coleg al meu, ori spunem un coleg de-al meu. De aceea recomand formele: un coleg de-al meu, o colegă de-a mea, doi colegi de-ai mei, două colege de-ale mele. GP, 21.7.06

Sunt total de acord cu faptul ca SUNA ciudat. Sunt de acord ca MULTE reguli se schimba din cauza faptului ca majoritatea oamenilor folosesc gresit anumite cuvinte/sintaxe. De genul…pariez ca o sa se schimbe sensul cuvantului LOCATIE…si ca o sa se permita pleonasme de genul “mujdei de usturoi” sau “marea majoritate”, fiind folosite prea des.

DAR…asta ar insemna ca analfabetii manelisti (ups! I said it again! damn!) ne cotropesc si, daca e sa o luam asa…de ce sa nu schimbam si reguli de genul CORECT: ESTE cinci oameni in masina! fata de actualul SUNT cinci oameni in masina. Adica…cre` ca daca intreb pe strada 50% din oameni folosesc gresit. Pf.

Gata. I rest my case.

Va iubesc pe toti pe rand si stiu ca n-ati citit toata pledoaria asta, fiind prea lunga. Dar io tot va iubesc. :D