Saptamana folk clasic – Ziua 1: Bob Dylan & John Baez – Blowing in the Wind

Saptamana aceasta fi-va saptamana FOLK, melodii clasice si renumite.

Invitata speciala este Silvicaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa. (aplauze difuze si nelamurite, din colturile salii…).

Silvia : halex
Alex : Silviah
Silvia : asa
Silvia : sapt asta ce muzichie bagi
Silvia : vreau si eu o sapt. :D
Alex : zi. :)
Alex : alege tu.
Alex : pe bune.

Silvia: deci imi dai sapt asta? :D
Alex : ai 2 ore sa te gandesti si sa-mi trimiti link cu prima melodie,
Alex : si te bag la credits.
Alex : dap
Silvia : daaaaaaaaaaaaa
Silvia : thx

Dupa cum incepusem sa simt, blog-ul acesta deja nu-mi mai apartine. Pfffff…. :( asta este. :D In Joy!

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=f01UehWq3v8]

Moartea 41

Am fost sa iau un procesor de chitara electrica. Am vorbit cu un tip de pe Okazii.ro care vindea un Zoom 505 II si am stabilit sa ne vedem duminica seara sa il cumpar.

Tipul sta la 5 statii de Piata Presei Libere. Am mers la el acasa, am testat procesorul, l-am cumparat pe loc – 150 de lei, cu tot cu cablu si acumulator, inca nu l-am testat si pe amp-ul meu.

La intoarcere, am luat 41. M-am pus pe scaun, castile in urechi si cartea-n mana, stateam undeva la mijlocul tramvaiului.

In dreptul statiei de la Agronomie, aud (cu tot cu muzica ce-mi bubuia in urechi/creer/inima/calcaie) un zgomot foarte puternic din spatele tramvaiului. Ca o pleznitura/spartura.

De obicei nu prea ma sinchisesc sa ma intorc la treburi de-acestea, dar am sesizat in jurul meu oameni chiar…PREA curiosi si ingrijorati.

Ma intorc si vad geamul din spate gaurit, incepuse deja sa se crape, la fel si cel din dreapta, in sensul de mers al tramvaiului. Era gaura de glont, cum aveam sa aflu ulterior.

Dupa cateva secunde, se crapa cu totul ambele geamuri si cad, bucati-bucati.

Tramvaiul opreste la urmatoarea statie, conductorul (manipulatorul, cum se zice mai nou, hmm…) cheama prin statie politia, coboram.

In spatele tramvaiului nu era decat un tip, care a povestit (nitel livid la fata) ca a vazut cum un ins dintr-o masina a scos pur si simplu pistolul pe geam si a tras inspre tramvai.

Si atat. Si daca nimerea pe cineva?

Nu era doar atat. Era…pur si simplu…o moarte stupida, intr-un tramvai stupid, intr-o LUME stupida, populata de oameni…da, ati ghicit…STUPIZI.

Ma urasc cand…

…fac compromisuri prea mari, si constientizez asta

…mint si ma mint cu buna stiinta

…sunt inconsecvent

…sunt animal pur sexual

…nu am curajul raspunderii

…nu stiu exact pe ce planuri, idei si coordonate sa merg

…ranesc oameni apropiati, din egoism sau alte motive deloc inaltatoare

…sunt slab, nu ma ridic la inaltimea asteptarilor mele si nu numai

…regret prea mult lucruri ce ar trebui lasate deoparte

…nu am curajul raspunderii

si ma urasc cand…ma iubesc totusi,  cu pasiune, cand sunt si toate cele de sus.

Totul e nisip

Si deci, a plecat…

Nici nu stiu de fapt cum a fost, chiar de a durat o vesnicie. Asa ca stau, pur si simplu, tamp, uitandu-ma la urmele ei prin nisip. De ce nisip? Pentru ca toti avem tendinta sa rostim lucruri in functie de instincte si ganduri, care instincte si ganduri provin din creer. Si daca din creer se scurge nisip…

De fapt, sunt de-a dreptul ingropat in el, aproape de urmele lasate de ea. Ea, care a plecat.

Si de-ar mai trece o data peste locul in care zac eu acum, sa-I simt talpile deasupra mormantului meu, as avea puterea sa plang, sa las macar o parte din grauntele din ochi sa se scurga.

Ea, a plecat, desculta. In curand, nu voi ramane decat eu, infipt pana in gat. Si a inceput déjà sa bata vantul.

“FATAAAA…ce ai slabiiiiiit”

Ooooooo.kkkkkeyyyyyyy…. Deci eu am o problema cu fraza asta. Surse din piata sunt de acord cu mine.

De ce TOATA lumea vine la tine sa-ti spuna “mama, fata, da’ ce ai SLABIT” si nu vine aproape NIMENI sa-ti spuna “Baiiii…te-ai ingrasat ca un porc/o vaca!!”?!?!

Pe bune…adica CAT de ipocriti suntem!? DE CE nu vine nimeni sa spuna “mai, dar te-ai ingrasat! Ce MISTO, keep it UP, chick!”, sau de-astea…

Ma rog. Am observat si io… De parca nu s-ar simti oricum prost omul ala cand aude ca a slabit… (A, deci eram candva ATAT de gras(a) incat nici nu a indraznit sa-mi SPUNA asta!).

Cel mai cuminte ar fi sa nu zici nimic. Cum fac eu. :)

Colectionez Sindromuri