Category Archives: Uncategorized

Trend in avataruri

Stateam si ma uitam zilele astea pe avatarurile listei mele de 60-70 de oameni, precum si pe ale altora, si am observat urmatoarele trenduri in ceea ce priveste avatarurile:

- Din ce in ce mai multe poze cu animalute, (in principal pisicute), in pozitii considerate cat mai “cute`n`fluffy”. De obicei, animalutele nu sunt ale stapanilor.

- Floricele, in diferite culori, formate, marimi, pozitii, mirosuri.

- Subsemnatii in diferite pozitii in baruri – ori cu o cafelutza in mana, ori cu o berica, in functie de sex, starea de alcoolemie sau banii avuti in buzunare

- Avataruri luate din alte parte (site-uri special create pentru a furniza de-astea…) cu mesaje subliminale duJmanului, prietenei, iubitului, iubitei sau strainilor (Te iube, Te pup, Te urasc, Vreau sa mori, Sper sa mori, Miss You), cu inimioare, cutite insangerate sau imagini diforme cu idei conforme.

Poze si impresii lansare World of Warcraft – Wrath of Lich King – Diverta

Am ajuns la 10 fara 20 in fata la Diverta Magheru, nu mi-a venit sa cred. Erau gen 200 de oameni care stateau oranduiti, in stanga magazinului, asteptand sa intre la ora 12 sa cumpere jocul. In fata lor – cordon de oameni de ordine. Cei de la coada erau serviti cu ceai fierbinte sau cafea.

Ulterior aveam sa aflu ca o parte din coada era formata inca de la 8 si putin, cand ajunsesera oficialii Diverta in magazin. Poate si de mai tarziu.

Am intra eu si cu Bruno (prieten jucator si el pasionat – n.r.), dupa ce ne-am legitimat, alea-alea, trecut sub o poarta stil World of Warcraft, cu postere, poze. In vitrine, LCD-uri ce rulau imagini din joc/introducerea din noul add-on de s-a lansat la 00:00.

Inauntru, plin de presa cum NU am mai vazut la un simplu eveniment lansare de produs. Bloggerime (vazut Alex Radescu si Piticu – cei mai activi de pe-acolo), televiziuni la GREU (ProTV-ul, Prima, Antena etc.), camere foto, cred ca cel putin 100 de jurnalisti.

Rafturile din fata pline cu jocul – 3.000 de bucati. Oficialii Diverta mi-au zis ca se asteapta sa vanda cel putin 2.500 in seara respectiva. Rectific ce am scris in post-ul anterior – in prezent in Romania, conform NOULUI director de achizitii de la Best Distribution, ar fi numai in Romania 35.000 jucatori activi.

Dupa o prezentare a jocului tinuta de cei de la Best Distribution, cei de la Diverta si de Marius Niculae, mare jucator, mare valoare – a rostit trei fraze si i-a obosit neuronul…-, am sarit sa scot si eu o stire, sa mai fac cunostinta cu aia pe acolo bla-bla.

La ora 12, pentru a nu o mai lungi, am iesit nitel afara fix inainte de a da drumul lumii. Erau circa 1.000 (O MIE) de oameni care se aglomerau afara in asteptarea add-on-ului. Ca o comparatie, la lansarea iPhone in Romania DACA au fost 100.

Ce m-a uimit a fost faptul ca NU erau doar pusti cu acnee, cum imi imaginam eu, ma rog, ci am vazut si oameni la COSTUM, oameni in toata firea, care se contopeau cu adolescenti.

I-au lasat sa intre in pachete de cate 10, pentru a nu se inghesui, va dati seama… In rest…las sa vorbeasca pozele.

PS- JOCUL costa 140 de lei si, in varianta speciala, 300 de lei.

Ceaiul, cu adevarat bun???

In ultimele zile am baut aproape non-stop ceai la birou. Si acasa chiar mi-am mai facut ceaiuri fierbinti.

Inainte de a bea ceaiuri, eram super healthy. Mai putin o durere de mana, dar cu aia deja m-am obisnuit aproape…face parte din mine, in fine…

DUPA cateva zile de baut ceaiuri fierbinti, am racit ca o oaie tunsa si scoasa afara din cotetz pe -10 grade. Deci, sunt PRAF!

Acum, sper sa nu fie mai grav, ca nu-mi trece de vreo 4-5 zile…s-ar putea sa mor, pana mea, asta este… trist, dar adevarat.

DECI, NU mai beti ceaiuri INAINTE de a raci! Merci.   (da, da, stiu, stupid ce scrisei aici, dar voiam sa impartasesc durerea mea, ca astia din jurul meu s-au obisnuit cu mine plangandu-ma, pf…cata lipsa de empatie…)

tea

Dialog la telefon

Dialog telefonic. Eu, pentru a afla daca a plecat un oficial de la Best Distribution, sun pe numarul de-l aveam.

“Alo, salut, Mihai?”

“Nu.” (voce feminina)

(scotocesc in memorie niste de-aia de pe-acolo…de la Best) Andreea?

“Nu”.

“Adina?!?”

“Nu!”

“aaa…atunci CLAR esti Silvia! Salut, Silvia!”

“NU!!!”

“Mai, scuze, Alex sunt, de la DailyBusiness.ro…il caut pe Mihai…”

“Mihai doarme. Sunt prietena lui. Si cine sunt fetele acelea de le-ai enumerat tu, de fapt?…?”

“A…nu…luasem din colegele lui de serviciu…”

“Mhm…mda…”

“NU, pe bune! Deci vorbesc serios. Am luat de la marketing, vanzari, in fine… Voiam doar sa stiu daca a plecat de la Best Distribution…”

“Pai tu ce zici daca doarme acum? hahah!”

“Paiiii…mai, voiam sa confirm asta, sa intreb cine a venit in locul lui si unde se duce…”

“Doarme”

“Pai…si nu poti sa-l trezesti? Sa-mi dea o declaratie!? Hai ca-i sunt prieten vechi…Adica, ma rog, mult zis, dar ne stim de ceva vreme…”

“…are somn foarte greu…dar….oricum nu iti va spune, ca nu face declaratii de-astea…”

“Hai mai, mie chiar o sa-mi spuna…”

“Auzi, da’ voi din ce trust sunteti, de curiozitate…asa…”

“Bazar Publishing”

“A, da, ca mai stiam niste oameni de la Realiteatea-Catavencu….de-aia ziceam…”

“A, aia-s varza, noi suntem MULT prea tari!”

“Cum poti sa zici mai ca-s varza? Eu lucrez acolo!”

(fuck!again!) “Hai ma, glumeam…tu faci exceptie…si…deci….il trezesti? Pe Mihai? :D “

“Bine, il trezesc si-i zic sa te sune…”

“Superrrrr…Merciiiii”

“Mhm, ciao”

“Ciao!”

Si DA, este pe bune. GOD, imi iubesc meseria! :)) Evident, inca nu m-a sunat…dar…eu astept. :D

Un caine n-ar trebui sa fie ceva mai entuziasmat…?

Azi, cand m-am intors acasa am vazut, pentru a `n`-a oara cand ajung mai tarliu, un caine. Unul alb, foarte fluffy, asa, simpatic rau, cu al sau stapan. Tot timpul stau in fata blocului unde locuiesc.

Eu ii suspectez ca sunt cuplati. Pe bune. Deci de fiecare data stau FIX in acelasi loc, de fiecare data el vorbeste la telefonul mobil (omul, nu cainele…), in timp ce insul mic si alb si fluffy sta, NEMISCAT, la fix aceeasi distanta de stapan, intr-un acelasi unghi.

Sta pe labele din spate, si urmareste cu foarte mare atentie ce se intampla in jur, dar cand trece cineva, se uita nitel, apoi, parca timid, lasa botul in jos, in cel mai…umano-adorabil mod cu putinta! NU se misca deloc, este CEL mai CUMINTE caine de-l cunosc. Nu cred sa aiba un an, ma astept sa se agite foarte mult, sa fie jucaus, dar el doar sta…acolo…infipt in ciment si foarte intelept. Nici macar nu da din coada.

M-am uitat azi lung, asa, la el, s-a uitat la mine-n ochi apoi foarte sfios, si-a intors capul, putin intr-o parte si a tintit asfaltul.

Il suspectez ca ar putea sa fie vreun print/printesa (nu-i stiu sexul) transformat in caine. Si ca stapanul poate este zmeul cel rau ce-l pazeste, pana mea…

Data viitoare, sper sa am aparatul foto la mine, sa-l fotografiez chiar pe dansul… Super funny. :)

white_dog

Post optimist… sau “ce urasc eu mai mult”

Ahem. Ordinea este foarte aleatoare…

Prostia   egoismul   caimacul din lapte (il dau la o parte tot timpul)    lipsa curajului de raspundere   manelele si manelistii (astia intra tot la categoria prostie…)    mirosul de ciorba de burta     transpiratia din autobuze     inghesuiala din pasajele de la metrou (imi vine sa intru cu pumnii si picioarele in ei sa merg in ritmul meu…)     falsa pudoare    falsitatea (in general)    sa stau singur in casa o zi intreaga(nu s-a mai intamplat cred ca de 7-8 ani asta…as muri…)    rautatea gratuita     sa fiu judecat dupa cum sunt imbracat (adica sa NU faca altii ce fac eu, hahaha!)     un fir de par in ciorba     mult fum de tigara pe centimetru patrat     nesimtirea    conformismul extrem     lipsa umorului      lipsa de personalitate     activitatile repetitive     show-off-ul

Ce iubesc? Pfaaaaa, prea multeeeeeeee! :D

Emilie Autumn – The Art of Suicide

Deci am fost batut la cap de prietena ca TREBUIE sa ascult Emilie Autumn, ca-i geniala, ca alea-alea, ca suna bestial. Ba, si, CULMEA! Chiar am ascultat si culmea chiar MAI mare este ca-mi place-n draci, atat cat am ascultat so far! Seamana rau de tot cu Dresden Dolls, ca melodrama, asa…teatral…dar parca este SI MAI naturala. Tipa stie a canta la vioara, violoncel si pian. Enjoy, ca se merita, pe bune… Versurile-s foarte foarte foarte tari.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=NPrD-Bowbr4&feature=related]

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=jpZ-Sj2DknA]

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=V8r9lTR3NAA]

Combinare

Ma plimbam azi noapte pe strazile Bucurestiului de altadata. Si chipuri albe cu palarii isi scoteau palaria in fata mea. Erau acele chipuri albe pe care le vezi in poze alb-negru rotunde , in pozele acelea ovale incrustate pe cruci.

Coloana mi-a crescut pana la infinit, intr-o bolta pana in cimitirul din Cismigiu. Pe asfalt inca se mai vad umbrele noastre in piruetele lui Stephane Lambiel. Si nu mai exista niciunul dintre voi si toti sunteti unul, acel absent care se tot pierde printre umbre.

Incerc sa gasesc ratiunea informatiei pure. Si am aripi. Si am aripi albe si negre care mi se desprind din oase si ma ridica si ma dor ..si ma ridica…. si am aripi si ma inmultesc in doua, in trei , in sapte… si ma inmultesc pana la infinit.

Mi-au crescut aripi si nu mai am maini si capul e plumbuit si zidul e tot mai aproape. Acelasi ceva de mine ma desparte. As vrea sa rad la infinit in noapte. Am aripi cu care imbratisez esenta, iar tie ti-am daruit mainile mele….ca sa le mangai cu ele.

Am adormit pe altarul fricii pure. Am adormit ca un prunc in cortex si m-am deconectat.

E nesperat de frig aici si aripile mi s-au ingreunat. am crezut ca zbor in jos, dar zbor de-a lungul unui punct in contratimp cu mine. Am scris cu aripile si….tacere. Si nu ma prind si nu ma rastignesc de aripi si coloana. Pentru ca Eu sunt Universul. Pentru ca Eu sunt al patimei si patima nu a fost a mea.

Obsesiv pasesc in Cismigiu pe oglinzi si ma concentrez sa nu pierd firul povestii. Si ma scurg catre dreapta si nu mai am ganduri si aripile scriu fara mine. Am crescut inalt pana la cer …. ma surprinde elasticitatea centrilor mei nervosi si mi-as vomita propria chemare. Din spate vine cate un val si e noiembrie si ploaie in mare.

Daca ma arunc in spuma o sa-mi creasca coada…. voi vorbi din ce in ce mai rar de niciodata…. acum ating oglinda si e paralizata.

Eu nu ma misc. Vibrez.

Parc