Un proiect de lege EXCELENT – amenzi celor ce hranesc caini vagabonzi in spatiu public

Mi se pare un proiect de lege excelent! Anul trecut 11.000 de oameni au fost SPITALIZATI ca urmare a muscaturilor de caini. In primul trimestru din 2010 2.000 de oameni au fost spitalizati.

Nu am nimic contra cainilor, in general. Din contra, imi plac RAU de tot, sunt super tari. Dar ce vina am eu, ca si cetatean platitor de taxe and impozite, sa fiu MUSCAT de caini, LATRAT de ei, sa nu dorm noaptea din cauza haitelor de langa bloc, sa le calc in *%(#@? Doar in tarile din lumea a III-a se mai vede asa ceva!

Evident, sunt sanse minime sa treaca de Parlament proiectul de lege dar….pf. Eu sper.

(Comentarii la articol)

“Sunt absolut de acord cu legea care prevade eutanasierea maidanenizor. Sper sa se voteze cit mai repede si sa terminam cu aceasta rusine nationala. Nu mai poti circula pe nicio strada din cauza lor si a “iubitorilor de animale” care ar trebui sa-i ia acasa si sa-i ingrijeasca.”

“In sfarsit o sa ies prin parc cu cei 2 baieti ai mei fara sa ma gandesc ca ne musca vreo *!!! Mergeti pana la capat si eu va voi sustine!!! trebuie sa semnez undeva???Iar ONG-urile sa ii creasca, eu nu vreau sa dau bani din buzunar sa cresc cainii!!!Luati-i acasa mahhhhhh!!!!”

“Trebuia cineva sa ia atitudine si sa rezolve problema asta odata. Nu are nimeni nimic cu cainii dar m-am saturat sa tot alerg pe strazi cu teama de a nu fi muscat de vreun maidanez cu nervii mai slabi. Sunt iubitor de animale si posesor de caine dar trebuie facut ceva care sa functioneze si aceasta propunere este cea mai buna solutie. Nu mai putem sa platim ingrijirea cainilor la nesfarsit!”

“Buna ziua, sunt Mihai Atanasoaei, prefectul Capitalei. Va multumesc pentru sustinere si, daca vreti sa va implicati mai serios, puteti trimite un mail de sustinere la prefect@mai.gov.ro

Cu stima,
Mihai”

(LATER EDIT)

Cum puii mei sa te cheme “Asociatia CUTU CUTU” si sa fii luata in serios?!? : )))))))))))))))

Stingere

Statea atarnata de geam cu picioarele balanganindu-se in gol. Era la parterul cartierului inabusit de la marginea orasului mort; tragea incet din tigara apoi sufla fumul in sus si usor in dreapta, urmarind cu dezinteres clipocitul unicului bec de pe strada.

Clip…clip…fas…clip…fas…clip…clip…

In ritmul asta isi balanganea picioarele. Si astepta. Oare vine…oare nu mai vine…oare vine…oare vine…oare nu mai vine?

Clip…clip…fas…

Becul galben isi continua jocul ca in fiecare seara. Ca orice, urma sa moara si el intr-un prelung “fassss…”. Si atunci, strada cu case scorojite si plina de buline rosii urma sa ramana aproape complet cufundata in tacere umbroasa.

Un caine se auzi la distanta. Apoi un altul, mai aproape, apoi inca cativa de prin curtile oamenilor.

Oare vine…oare nu vine…oare nu vine…oare mai vine? E marti…ar trebui sa vina!

Arunca chistocul de tigara peste geam. Ateriza in balta. “Fasss…”, si se stinse. Becul. Strada ramase in umbra. Nici nu-l vazu cand intra in casa, dar auzi scartaitul familiar al usii.

Ii simti pasii greoi cum traversau parchetul umflat de apa, apoi numara secundele pana cand urma sa apese clanta. 1…2…3…acum!

“In noaptea asta, vreau sa o facem cu lumina stinsa. Ai vazut, dragul meu, ce intuneric s-a facut afara…?”.

Ringier, pierderi de 13 milioane de euro in 2009. Se apropie exitul din Romania?

Grupul Ringier a înregistrat o pierdere de peste 13 milioane de euro anul trecut. Potrivit datelor prezentate de conducerea grupului la Bucureşti, pierderea a fost de 57,6 milioane de lei, scrie Petrisor Obae.

Citeste si o analiza DailyBusiness.ro despre “cutremurul de la Ringier” – vanzarea EVZ si a Capital.

De asemenea, mai in gluma mai in serios, Lucian Despoiu de la agentia Kondiment mi-a spus intr-un interviu, ieri, ca piata de publicitate online o va depasi pe cea de pe print in 2011. De ce? Intrucat piata de print se prabuseste singura…

Well…shit happens.

Diverse ganduri & fapte

Urasc (in continuare!) pantalonii aia cu…fundul…lasat, de ii poarta in special fetele. Nu fac decat sa acopere complet orice forma de…forma…si pare ca si cum si-au dat drumul in ei. Ingrozitori. Dar romanul si omul, in general, poarta ce se gaseste in magazine si ce “este la moda”. Eu votez pentru MOARTEA “modei”!!! Traiasca negrul si albul cel de toate zilele.

Am gasit bombonele Tic-Tac BigPack, la cutie mare, cica are 100 de bombonele. Mi-am luat de-alea cu portocala, genialeeeeee…o sa mor de atatea e-uri dar nu ma pot opri. In liceu bagam in mine si cate 2 cutiute zilnic! Dar ce NU faceam in liceu! :)))

Ador sa tin interviuri cu oameni deschisi/amuzanti. Azi am discutat cu managerul unei mari companii din Romania, cu afaceri de vreo 3 mil. euro in 2009, care mi-a dat sa mananc niste rahat turcesc adus chiar din Turcia. Facut dupa o reteta din 1777, magazinul fiind TOT pe locul pe care era atunci!! Poate ca cei din spatele tejghelei sunt tot aia!!! Rahatul ala nu era asa dulce si are si nuca and shit…fain rau. :)

Nu am chef de munca. E vreme de urcat pe munte…sau de plimbat printr-o gradina maaaaare…sau de stat tolanit intr-un sezlong pe o plaja semi-goala si zdranganit la chitara. Pf.

Sambata am fo` in Crossroads, ziua Irinei. A fost fun, mai mult am vorbit decat am dansat. Am baut 2 tequila si am ras nitel. Simt caci Crossroads este o mare familie deja. Mai putin un bodyguard care tot timpul se ia de mine…ca ba sa nu mai fac poze stand nu`sh cum, ba ca sa nu mai sar nu`sh in ce fel. Pf…nu`sh de ce nu am priza la bodyguarzi! Grrrr…

Pentru a treia oara nu am reusit sa ne uitam la tot Fight Club-ul, adormind in proces.

Povestioara (partea IV)

Ac de gamalie intr-o palarie stai atarnat la chindie de-o chilie si te scarpini pe chelie “oare ce-o fi viata asta, mai, nea Ilie?”

Nea Ilie incurcat ti-arunca un vis ratat – “Pai mai gamalie! toti ne nastem si murim, toti traim si vietuim, toti speram sa ne-amintim chestii bune si ferice, chestii lirice pe-aice. Si cand colo orice-am face si desface, oricat ne-am preface a ne satisface greu ne e sa iesim din asta carapace.”

Si-i lua acul din palarie si-ntepa pe nea Vasile. “Au!”striga Vasile brusc cuprins de alergie. “Sunt alergic la durere, de ce ai facut acestea!?”

“Pai mai nea Vasile, asta-i viata cum o vezi – azi traiesti si tu visezi, maine te-nteapa de nu te vezi, poimaine-n cap aterizezi din chilie la chindie. Apoi tar`na-n cap iti pui la trei metri sub gutui, hrana sa fii…nimanui. Toti speram sa fim ceva dar pentru cine? Pentru tine? Pentru mine? Pentru tara si uzine pentru ego-uri stupide corcodoide si scombride? Nu Vasile, habar n-ai, esti mai “nimeni” ca un nai!”

Si lua naiul din subsoara si-ncepu sa cante-n doara.

Soarele apune-n sat si-atarnat de-o ata alba mai lasa lumini de salba. Intunericu-i cuprinse, cant vesel casele cuprinse.

Si cand cantul s-o opri si noi toti ne-om vesteji. Hai sa fim mai simplii, mai copii, caci prea multe intrebari nu ne dau doar bucurii!

Si v-am spus povestea-sa, atarnat pe o margea, si v-am spus povestea azi, sa fiti veselii mei barzi, si v-am spus povata asta, sa nu dea in voi napasta!