Femeia 2010

Dans pe tocuri printre blocuri (gri) tocuri rosii
ce tacane intermitent, pe asfaltul (de pe-alocuri)
tac-tac-tac-tac-tac-tac-tac-ta…

si se-opri pe loc cand vitrina-i arata, fata
proasta si stricata, cu fusta prea ridicata
se holba ca in oglinda in vitrina inocenta, se
mira ca imbecila de ruju` dat ca mocirla
pe un sfert de fata `ntins, si rimelu` prea prelins
fond de ten cat nu se poate, s-ajunga la femei toate
obrajorii ca bujorii, vestejiti de stat in glastra,
saptamani fara de apa.
Par vopsit si naclait, spalat si nenorocit,
natural ca stalp de fier intr-un lan cu bobocei.

Cum sa nu iubesti femeia anului astuia, imbracata-n
haine scumpe, multicolore si-absurde?
Cum sa nu iubesti femeia, strident data cu de toate,
pe corp, fata, chiar si coate?
Cum sa nu iubesti femeia, ce sta ore-n sir s-ajunga
doar ca-un om de man-a treia?

Retoric te intrebi si tu?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>