“Daca muncesti din greu esti luat de fraier. Daca nu muncesti, esti concediat”.
“Though this be madness, yet there is method in it”
Monthly Archives: October 2009
Intrebarea zilei
Care a fost primul lucru din viata ta pe care l-ai facut si apoi ti-ai promis ca nu o sa-l mai faci niciodata?
Dar cel mai recent?
(de acum, o sa pun zilnic cate o intrebare, la care voi raspunde atat EU, cat si tu…ma rog…daca nu in scris cel putin in gand :) )
My answer:
Primul lucru…de care-mi amintesc…hmmm…a fost ceva de genul sa pun mana sa invat la matematica. A fost in clasa I, si am luat primul meu 9 atunci. Tin minte ca am terminat anul cu toate mediile de 10, mai putin la matematica, unde am avut 3 medii de 9. (erau trimestre pe atunci, nu semestre).
Cel mai recent…
Cred ca mi-am propus sa incetez sa imi calc pe principii si sa invat sa le imbunatatesc pe cele pe care deja le am, in ton cu societatea in care traim/oamenii din jurul meu.
Amon Amarth – Guardians of Asgaard (cover chitara electrica)
Partea a doua din coverurile Amon Amarth.
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=YQFQb_rYqas]
9 – review de film
Un anume nene numit Shane Acker, care are la activ doar vreo 3 filme, s-a apucat intr-o buna zi impreuna cu banii primiti de la vreo 4 insi, printre care si stimabilul Tim Burton, sa creeze o animatie hartistica numita NINE (9). Pe romaneasca, NOUA (9).
Ce este cu aceasta animatie care, apropos, poarta clar marca lui Burton. Apare si painjen pe-acolo. Uuuu… Este vorba de o poveste destul de clasica – Pamantenii inventeaza robotu’ cel pasnic si bun care este creat pentru a construi el insusi alti roboti pasnici si buni care de fapt nu sunt deloc asa pasnici si se intorc impotriva oamenilor si ii cam omoara. Pe toti. Adica disparem ca rasa. Creatoru` robotilor construieste insa 9 (!) mutzunachii mici si simpatici (inspirati din niste…SOSETE!), le da viata pentru ca, citez, “viata sa continue sa existe!”.
Si astfel acesti 9 mutzunachii, aceste noua sosetele se trezesc la viata intr-o lume ostila populata de roboti ostili, lume plina de ruine si reminiscente patetice ale pamantenilor dobitoci si cretini…
Povestea este relativ banala, spre final are o schimbare interesanta, care-mi placu mie in mod special. Filmul se vrea asa…o atentionare (a 28349123-a atentionare) adresata publicului larg care urla “bai, dobitocilor! opriti-va cu armele, cu tehnologia asta distructiva, ca uite ce o sa ajungem de nu ma ascultati!” Povestea este de un fel de nota 7.
Animatia este insa aproape de perfectiune, foarte…dark…sosetzelele sunt FOARTE expresive si foarte bine create. Robotii sunt insa SI mai misto, chiar au ceva…extrem de…INUMAN in ei, cat sa ti se zburleasca parul de pe buza de jos. Mai ales paianjenul, my favourite, este SUPER bine realizat. Au avut o echipa de desenatori super profi. Nota 9,8 aici.
Vocile sunt destul de bune, de nota 9. Printre vocile sosetelelor se numara Cristopher Plummer, Jennifer Connely si Elijah Wood, aka FRODO din Stapanul Inelelor.
Este un film ce merita vazut dar nu straluceste asa cum ma asteptam dupa ce am vazut masterpiece-ul Coraline. Oricum, nice effort.
Vorbim in toalete publice?
Sau veceuri publice, depinde cat de frumos este pe-acolo. Acele locuri unde te duci si-ti faci esentialele nevoi ale existentei si in care intra `n` alti oameni in aceleasi nobile scopuri.
Ma streseaza enorm cand intru acolo si ma nimeresc doar EU cu un alt ins. Nu stiu, efectiv, cum sa reactionez. Sa-l salut? sa nu-l salut? Adica…este EVIDENT ca SE SIMTE ca suntem doar DOI oameni intr-un spatiu, ca ne observam miscarile chiar si fara sa vrem, ca ne AUZIM cum forfotim, ne descheiem eventual la pantaloni, GE-NI-AL! Si ambii ne facem ca suntem ocupati si veseli, ca si cand am fi singuri dar NU SUNTEM! Si daca il salut? Pai…DACA nu-mi raspunde? daca i se pare ciudat, pentru ca…nu? pana la urma suntem doi straini!
Dar in LIFT…salutam cand intram si este un singur om! Adica…chiar zic si “la revedere”, cand cobor, si mi se raspunde tot timpul! De ce n-ar fi asa si la veceurile publice, sau toalete, in fine…? Oare din cauza activitatilor intreprinse acolo sau…ma rog. Dileme de-ale mele. Pf. :)
Civilizatii & culturi din lumina-mi proprie si personala
Pai sa vedem. Avem de ales intre alea multe, de le citim si noi prin Atlase si prin licee…
Ar fi cultura a’ veche, Amerindiana. Cu apasii si comansii lu` Karl May, cu pene de crocodil infipte in par (apropos, l-am vazut pe unu` in metrou mai deunazi, semana cu ala din Crocodile Dundee…mi-a placut de el) si care tropaiau in jurul focului. Erau misto, pana la o anumit varsta. Imi pare rau ca au disparut, adica…am vazut ce-a ramas din ei, prin Canada. Majoritatea cersetori. Naspa. Dar era cul mandria lor si aratau f. bine barbatii. (sau cel putin Piere Brice, de a jucat rolul lui Winnetou).
Apoi ar fi imbalsamatorii…aia de prin Egipt…cei cu cultul lui Ra si obiceiuri de-alea ciudatele, unele de-a dreptul criminale. Nu stiu de ce sunt atat de mediatizati astia, mie personal mi se par destul de boring. Adica…o.k. Ai inaltat piramide (doar pentru ca cutare faraon era atat de egocentrist incat nu-i ajungea un mormant banal, impodobit cu ghirlande de floricele), ai facut si un Sfinx fara nas (aici ma simt vizat!) din care turistii rup sistematic bucati pana n-o sa mai ramana nimic. Ma cam plictisesc astia, repet, Discovery are cel putin de cateva ori pe saptamana emisiuni despre mormintele lor. Si in special pustiu` de Tutankhamon, care, saracu`, nici n-a facut mare lucru in scurta lui viata da` na.
Dupa aia…intr-o ordine haotica…sunt aia de prin India . Cu elefanti, jertfe si mirodenii. Astia-s nitel mai sexotici, asa…ca au zacut la confluenta mai multor culturi si obiceiuri. Si au stat ata de mult ca pana la urma s-au apucat sa fuga de prin tarisoara lor rezultand tiganii din ziua de azi. Care nu se mai dau cu elefantu`, se dau cu mertanele si pe fetele lor le cheama Mercedesa. Da’ aia de si-au pastrat relativ intacta cultura si obiceiurile sunt secsi, faini, mi-ar placea la un moment dat sa citesc/vad ceva mai in amanunt despre ei.
Stai sa-mi pun niste Amon Amarth la casti… Asa, gata! :D
Ce ziceam? Da. Deci urmeaza, daca tot suntem prin asia, mongoloizii. Tatarii. Aia de au venit si pe la noi cu ofrande si slugarnici cutite si sabii, popoare migratoare. Salbatici, necrutatori, violatori si arzatori. Cred ca traiau foarte intens. Si scurt. Aci nu stiu de ce imi vine sa ii bag in aceeasi oala cu Attila, desi vin din parti diferite. Da’ ma rog, pe vremea aia nici Dacii nostri nu erau prea incantatori. Hail Zamolxis, uite o fecioara misto, sa o ucidem salbatic pentru a…ploua. Sau a fi soare. Sau whatever. Yey!
Uite, japonezii erau mai putin cruzi. Adica…harakiri sau harachiri sau cum s-o scrie ca mi-e lene sa caut pe gugle era macar violenta indreptata asupra sinelui. Si da, erau duri si violenti si alea-alea dar pareau ceva mai motivati. Plus ca aveau/au si penis mic, deci le pot intelege frustrarile sexuale care au deviat spre obiceuri nitel…ciudate. Ii apreciez pentru cultura ceaiului. Au scris ai naibii compendii intregi despre cum se bea si se aduce ceaiul la masa. Foarte erotici ei asa. (tot din frustrare li se trage, incearca sa suplineasca marimea penisului). Si interesanti samuraii, niste sclavi de lux. Deluxe. Si bine treinuiti.
Preferatii mei, de departe insa, sunt cei din America de Sud. Incasii, Aztecii…astia. Avand in vedere ca deja toata Terra stie ca visul meu este sa ajung in Peru, poate nu-s atat de obiectiv dar nici nu-mi propun de altfel asta. Mi-a placut Apocalypto a lu` nenea Gibson. Si episodul cu el din South Park, unde voia sa fie biciuit. :D Imi place ca au paduri si s-au adaptat saracii la altitudini de mii de metri. Si chiar au construit de-alea…piramide crude rau de tot. Adica mai misto decat cei de prin Egipit, care construiau piramide pentru a se inmormanta acolo. Astia le construiau pentru a omori pe ele. Cul. Si canta fain rau de tot. Si arata bine. Tipii in special. Dar si ele, daca nu au 13849 de kile pe-un picior. Dar sunt superficial, don`t mind me.
Eschimosii...brrrr…no comment. O fi fost pe bune treaba cu batranii pusi pe un sloi de gheata si alungati? Interesanta perspectiva. Si Arizona Dream.
Dialog in redactie – pro si contra comunism
Intre noi si un sustinator FOARTE INFOCAT al COMUNISMULUI!
“Bai, deci prin anii ’70 era saptamana de munca de 6 zile! Ce, ai vrea asa si acum!?”
“Da ma, dar atunci aveai macar SATISFACTIA ca lucrezi pentru binele Partidului si al Republicii!!”
Mmmm…
“Uite ce tari sunt chinezii! Facusera rost de Windows 7 varianta finala chiar inainte de lansarea oficiala!!”
Mmmm…mda.
“Si? Te-ai dus si tu, macar asa, din respect fata de Ceausescu, sa depui o coroana de flori la mormantul sau?”
“Eeee…pai m-as fi dus, daca as stii ca ala este cu adevarat mormantul lui!”
“Pai ce…nu este? A, sau tu crezi ca traieste si este pe o insula cu Elvis si Michael Jackson? :D ”
“Nu…cred ca o fi murit…dar nu vezi, ca si fiu-sau cauta mormantul adevarat…uffff…saracul…”
Aha. Cul. :) CUM sa nu fie fun?! :D
Statusul zilei
“If you judge people, you have no time to love them”
“Oh, dios mio, mataron el pollo loco!”
Cum o fi sa bei un vin din ani 1700?
Nu stiu si probabil nici nu o sa stiu vreodata.
Dar ma gandesc ca daca cumperi o sticla din astea cu cateva zeci de mii de euro, bei din ea cu degetarul tot restul vietii, in fata rudelor si prietenilor!
Puteti sa vedeti filmul asta, ca idee… Prin Franta se intampla vanzarea.
Primul concurs de scriere la care particip
Nu particip la concursuri, din principiu. Nu stiu de ce…adica…nu-mi place ideea, in general, de a concura pentru un PREMIU.
Exceptie fac si au facut concursurile care chiar imi fac placere – de genul creatie sau cantat, de-astea. Particip nu pentru premiul in sine, cat pentru ca…imi place si as face-o si totally free.
Am compus o scriere de vreo 3 pagini de Word pentru un concurs ce sustine un liceu de arte din Romania. Practic, pentru fiecare scriere trimisa, liceul primeste fonduri pentru a sustine viitorii potentiali artisti ai tarii, chestie care mi s-a parut misto. Combinat cu faptul ca imi place sa SCRIU…am decis sa o fac si pe-asta.
Succes baieti si baiete! :)