Din EGOISM!
TOTI, dar TOTI suferim in acele momente din EGOISM! Pentru ca omul acela nu mai este intre noi, langa tine, sa te AJUTI de el, sa te AJUTE, sa te sprijine, sa iti ofere momentele placute pe care ti le-a oferit sau pe care ar fi putut sa ti le ofere.
Restul sentimentelor la o inmormantare sunt inferioare, insignifiante comparat cu acesta.
Suntem, de fapt, eminamente fiinte egoiste, marsave, mici, meschine, rele! Plangem din egoism, IUBIM din egoism, ii facem sa sufere pe oameni, tot din egoism. Zicem adevaruri, tot din egoism, mintim…da…ai ghicit. Din egoism.
Si totusi…multi dintre noi sunt atat de falsi incat spun ca NU, EI NU SUNT egoisti. Pf. Vorba unui clasic in viata… FUCK OFF!
Toti suntem niste egoisti mici si marsavi.
total de acord
dar tot te urasc pt postul asta
Consider ca nu ai dreptate total. Exista situatii in care o persoana plange pe cineva drag , dar nu din egoism. Un exemplu elocvent e atunci cand moare un copil. Parintii acestuia nu cred ca plang din egoism, sau cel putin eu nu pot sa fiu de acord cu tine cel putin in privinta asta.
P.S. : Recunosc si eu sunt un mare egoist!
poate ka ai dreptate
poate ka da
:))))) Doamne acum am vazut comentariile astea!Cum sa nu planga din egoism cand le moare copilul, omule?!Atunci e cea mai buna dovada.Evident, nu e absolut nimic de condamnat dar cea mai profunda suferinta o au parintii tot pentru ca singurul lucru cu adevarat frumos si magic pe care l-au realizat impreuna si toate sperantele pe care si le-au pus in el si in viitorul lui sunt taiate brusc si ei raman singuri si de multe ori nu simt ca mai au de ce sa traiasca.
Egoism poti spune ca nu e atunci cand plangi cand auzi de moartea cuiva cu care nu ai avut deloc legatura dar te intristeaza foarte mult suferinta omului respectiv sau a celor care l-au pierdut.
corect Alex. Cand am plans pentru Pittis, de exemplu….cred ca a fost PARTE egoism (ca nu il voi mai vedea niciodata in concertele acelea incredibile, cand recita alaturi de Phoenix, de exemplu), dar a fost si…nu`sh…intr-adevar, acel ceva de RESPECT si DURERE.
nu corect, ci foarte corect (nu stiu daca e corect “foarte corect”, dar…). Am fost extrem de egoista cand l-am jelit pe maical. Cu toate ca stiam ca ultimii ani au fost un chin pt el, chiar nu puteam accepta ca nu mai e. Sa plang moartea cuiva din altceva in afara de egoism cred ca nu mi s-a intamplat inca. Poate doar cand am plans ca a murit Iisus in filmul lui mel gibson.
ai PLANS la ala?! Gizas CRAIST!