Monthly Archives: August 2008

Timp liber

Cum sa te faci praf in Vama Veche

2 Comments

…sau oriunde, ca veni vorba…fara sa ti se faca rau, distrandu-te foarte mult si ieftin. FOARTE ieftin…

Se ia una bucata pepene. Rosu. Marimea nu conteaza, nici istetimea, pepenii fiind recunoscuti ca avand un IQ foarte-foarte mic. Dupa gust.

Trebuie sa mergeti la farmacie si sa cereti o seringa. Daca sunteti in Vama, cum a fost cazul nostru, in mod sigur tipa de la casa va considera ca o vreti pentru droguri si, amabila, va va spune ca nu aveti nevoie de una foarte mare… “Ba da, de fapt…avem…nu este ceea ce pare!” “Da, copii, copii…lasati, uite, v-o dau pe asta mai mica…” “NU, pe BUNE…vrem pentru altceva…”. Dupa cateva dialoguri, am reusit sa cumparam o seringa.

Dupa care, ingredientul cel mai important – o sticla de 0,75 de vodka. La fel, dupa gust.

Se ia pepenele cumparat anterior si se pune la rece vreo ora. Gasiti voi un frigider, un dus cu apa rece, o fantana, o persoana care sa sufle in el cateva ore, ma rog.

Dupa acea ora, se face dop la pepene. Ceea ce noi am omis, dar voi faceti asta…

Se ia seringa, se infige in vodka si se trage lichid in ea, dupa care, in diverse puncte ale pepenelui se insereaza vodka. Adanc si dureros. Puternic. (vezi filmuletul)

Dupa cum ziceam, noi am omis sa facem dop, moment in care dupa vreo 5 intepaturi, incepea sa tasneasca vodka inserata anterior, prin alte gaurele, faza la care trebuia ca unul dintre noi sa se “jertfeasca” sa puna gura pe gaurele de unde tasnea vodka, sa nu lasam pretiosul lichid (cu gust de pepene) sa se risipeasca.

Am pus cam 3/4 sticla, restul se bea, in diverse combinatii cu diversi oameni…Noi, pentru o moarte mai rapida, am baut cu Coca-Cola.

Apoi se ia pepenele frumos, se sterge de rani si vodka scursa si se pune iarasi la rece, la macerat. Dupa circa o ora, timp in care puteti face absolut orice (deci NU, dar NU trebuie sa stati neaparat cu ochii lipiti de pepene!!) se scoate obiectul si se mananca. Absolut normal. Felii.

Are un gust bestial, se simte si vodka dar nu foarte mult, fix cat trebuie pentru a nu te deranja. Combinatia este absolut bestiala si feeling-ul [youtube=http://www.youtube.com/watch?v=1sdzgRLjrDk]de “muama, ce am facut noiiiiii, pfa, estem geniali!!!”e de neegalat.

Bon appetite!

PS-filmul este productie proprie…:)

Uncategorized

Fara sens

1 Comment

Antiteza-Proteza ; Profund-Antifund ; ProFM-AntiFM ; Proorock-Antirock ;PEcete-SUBcete ;

Log, olog, teolog, analog.

Da, stiu, pueril dar asta faceam la Irina in masina pe drumul de intoarcere din Vama cea Veche de tot. Ocazie cu care la multumesc ca m-au suportat in locvacitatea-mi enervanta. :D Mai mult, merci Catalinei pentru palma, desi nu o tin minte, pariez ca fuse tare…:)

Acum, somn, ca tampesc.

introspectie, Introspectii

Destinul il creez chiar eu

3 Comments

Ai simtit vreodata ca toata lumea este a ta? Ca ai forta asupra oricui si orice, ca esti atat de fericit incat simti ca Atlas este slab fata de tine, Afrodita urata si Zeus lipsit de orice forte? Ai gandit vreodata ca poti face orice, ca esti tanar, ca esti un om energic, ca planurile tale merg toate chiar mai bine decat ti-ai propus? Te-ai simtit vreodata atat de norocos, incat simteai ca daca iesi din casa, lumea va veni la tine si-ti va oferi zambete, imbratisari si flori? Poate ai gandit de asemenea ca viitorul este ceva deja aranjat si ca tu esti fauritorul intregului destin… sau poate ai gandit ca nimeni nu te va mai insela si ca, din contra, o sa-ti faci sute de prieteni gata oricand sa-ti stea la dispozitie.

Daca da, atunci esti un om prost, naiv, si imatur.

Asa ca ma imbrac si ma duc la mare, sa rad ca un cretin, beat pe plaja cu o bere intr-o mana si cu o sticla de vin in cealalta, inconjurat de oameni arta.

Destin
Destin
introspectie

Poison

2 Comments

Beau din cana ta, te superi? Nu. Nu te superi fireste. Eu ti-am facut cadou cana… Dar, ai o privire atat de puternica, cand tremuri si ai miscari bruste si stapanite fortat, ca niste frisoane din frumosul fricii tale si lacrima.. lacrima din coltul ochiului drept, ce bate spre obraz, parca se uita in jos la departare si nu are curaj sa cada. De ce te uiti asa? Chiar asa te poate supara faptul ca beau din cana ta?

“Aia era otrava mea.”

Alexa si ceaiul
teatru, Timp liber

Unde si ce sa faca cei doi

3 Comments

Hey! Voi doi! Da ma, da…da…voi doi… Am inteles ca habar n-aveti unde sa mergeti, sau ca v-ati pierdut imaginatia!

Hai ma, nu va simtiti jigniti…e normal dupa niste ani sa intrati intr-o oarecare monotonie, pf… Nu, nu protestati, hai sa va zic eu cate ceva…

  • De ce nu incercati in Ceainaria de la Cotroceni? E fix vis-a-vis de intrarea lui nea Basescu, liderul nostru absolut! Si stiti ce va recomand? Luati un loc, frumos, ori afara, ori inauntru, dupa gust…si serviti un Tea Shake, este fantastic…inghetata ce pluteste deasupra unui ceai rece, genial. Daca este iarna…va recomand Yogi. Se bea cu lapte si miere si pisca putin la limba. Motiv sa va sarutati! )
  • A, nu vreti acolo sau ati mai fost? Eh…ceva simplu si eficient, merge tot timpul. Intindeti-va pe iarba, in parcul Tineretului sau Carol. Fugiti nitel de manelisti, sunt locuri, si jucati ceva. Eu am facut asta…jocul meu se numeste CTS. Fiecare, pe rand, trebuie sa zica in maxim 5 secunde cuvinte care sa aiba legatura cu precedentele, dar sa nu inceapa cu literele C, T, sau S. Exemplu: ea zice – mare, el zice – apa, ea zice – peste, el zice – inotatoare, ea este tentata sa zica “solzi”, dar incepe cu “s’”, asa ca evita la timp si spune – rechin, el zice – rapitor si ea ia plasa si spune – criminal. De ce ea si nu el? nu`sh, eu castig tot timpul. ) Cuvintele spuse nu trebuie sa se repete.
  • Stupid zici? pf… k… atunci hai la teatru! Nu, nu la National… ce-ar fi Teatrul Foarte Mic, poate Bulandra, Teatrul de Comedie sau Act? Deseori se joaca piese mult mai bune acolo.
  • Ah, ceva distractiv, la un nivel mai…ciudat! Mergeti pe strazi pe care nu le stiti deloc. Recomand cele din spate de pe la Romana, sunt niste cladiri chiar interesante… Spre Parcul Gradina Icoanei. Daca aveti si un aparat foto, ar putea rezulta si niste instantanee to remember.
  • Cum, nu stiti cofetaria de la Romana? Cautati-o, se merita! Ce, vreti sa va dau muran-n-gura tot, pf…
  • Puteti oricand sa jucati leapsa (da bai, stiu ca esti mai rapid! Si ce daca?! Fa-te si tu ca esti mai lent…), cantati in gura mare noaptea pe strazi, badminton sau, de ce nu, sah!
  • Nu, pe bune! Sahul poate fi al dracu` de distractiv! ) Si chiar dinamic, cand incepe unul dintre voi sa arunce cu piesele in celalalt!
  • Faceti teste de inteligenta! Si tachinati-va. Si apoi, cel care castiga, sa se laude foarte mult, desi stie ca a si trisat nitel, tragand cu ochiul pe raspunsuri sau in pagina celuilalt…
  • Iesiti cu bicicleta!
  • Stati pe bordura strazilor, sa vedeti cum vin masinile catre voi, pe langa voi, prin fata voastra.
  • Puteti manca ceva excelent La Bolivar, un restaurant f. bun. Si scump. Dar bun.

Hai, gata, dispareti. Nu am nici eu o mare imaginatie la ora asta. Oricum, puteti lua trenul oricand si sa mergeti la munte. Insa despre asta, alta data…

Ceai placut!

Maria alegand un ceai
Maria alegand un ceai
dragoste, relatie, relatii

Joaca de-a cartile

2 Comments

Jucand carti:
“Tu chiar crezi ca vei castiga cu o pereche. Esti nebun.”
Am doua dame. Un popa, un valet si un as. Ce vrei mai mult?
“Da, vei avea nevoie de popa ca sa mori, un as, sa te conduca si un valet sa-ti serveasca ultima gura de aer, dar doua dame, ce faci tu cu ele…”
Le iubesc, draga mea…
“Eu am patru zecari si as. Am castigat?”
Nu. Eu am castigat.
“Bine, am incredere in tine, eu si asa nu stiu inca sa joc.”
Eu stiu sa pierd.
“Ai grija de damele tale. Sunt frumoase. Dar cea de inima neagra, nu stiu, nu e de tine, tu ai inima rosie. Mai bine ia-o pe cea cu inima ei rosie. Va potriviti…”
Draga mea, tu ce inima ai?
“Eu am inima dintr-un colt de zambet. Dar nimeni nu o vede.”
Cred ca o iubesc. Sa stii…
“Atunci, eu te mai astept, sper sa te mai astepte si ea.”
Multumesc.
“Nu-mi multumi, iti sunt vesnic datoare… Hai, mai vorbim noi. Sa ma inveti sa joc carti.” La revedere.

Si plecand sopti catre pamant, “lasa-ma sa te iubesc…”, gandind la ea. Iar ea, plecand, privi spre el si sopti, “nici nu stii cat de mult te pot iubi, sper sa realizezi inainte de sfarsitul frumos, te iubesc, probabil doar eu..Ai grija si de ea, si de inimile voastre rosii.

Si azi imi lipseste un colt din zambet. Si inima mea rosie. Maine pictez orasul cu tine.

Uncategorized

De ce

4 Comments

…am blog?

Nu ma intereseaza sa intre mii de oameni. De fapt, ma intereseaza sa intre 20-30 de oameni, dar care sa inteleaga ce scriu, cum scriu, persoane empatice, inteligente, interesante. So far, la blogroll, am doi oameni. Ar mai fi cateva persoane arta, dar…deocamdata mi-e lene a le introduce. (scuze voi, cei ce asteptati cu sufletul la gura, hahah).

Nu vreau sa imi scriu frustrarile (desi stiu ca voi face si asta), ci mai degraba observatiile. Ce am vazut, ce am simtit, ce simtiti VOI sau ati fi simtit VOI in locul meu.

Vreau sa descriu situatii, oameni, concerte, teatru, filme. Orase, fotografii, oameni.

Vreau sa interactionam, sa intelegem/intelegeti socialul si ce insamna “a socializa”.

Habar n-am cum trebuie sa te porti cu un blog. Alin imi da clasa si lectii de blogging. (o bere de la mine! :D a treia insa, pentru a depasi nivelul tau maxim, haha). Nu stiu ce tre` sa fac, cum, unde, in ce fel. Eu doar scriu.

Imi place sa manjesc foile cu scris, sa apara pete negre si daca sunt si ordonate intr-un fel placut…cu atat mai bine. Nu-mi place comercialul (da, chiar tu Zoso, pleaca capul in umilinta, si sabia nu-l va taia!) :D

Asa ca ma pun serios pe murdarit cu negru aceasta coala odata alba. Turn the page.

Uncategorized

Mai exista

8 Comments

I-am vazut in statie, asteptam mult-iubitul tramvai 41, dar nu m-am mai urcat in el. Am stat de fapt sa treaca vreo 3-4, eu eram cu ochii pe ei doi.

Au undeva la 14 ani, ambii copii frumosi, sinceri. Vorbeau, radeau din cand in cand, apoi lasau capetele in jos sau se uitau incurcati in jur.

M-am asezat cat mai comod, pregatit sa vad spectacolul primei iubiri, primului sarut.

La un moment dat, au tacut ambii, si-au intalnit privirile timp de doua-trei secunde si au rosit, fugindu-le privirile in orice alta directie. Apoi, dintr-un zvacnet, ea i-a luat mana…de fapt nu! degetul! si a inceput, vrand sa arate poate ca era ceva la fel de natural ca trezitul devreme pentru mine, sa se joace cu el. Baiatul a ezitat pentru cateva secunde si apoi i-a oferit intreaga mana, ea plecandu-si capul.

Totul a durat minute.

…si apoi, neindemanatic, s-au apropiat simultan si s-au sarutat. Simplu. Sincer. De unde stateam si zambeam, ii puteam simti cum se sufoca de emotie si le puteam auzi bataile inimii, accelerand.

Prin ei, mi-am adus aminte (pentru a cata oara?) primul meu sarut cu o prima persoana iubita. Prin ei, am zambit si chiar am fost emotionat, mai OM. Se sarutau copilareste, pe buze si pe obraz, nebuneste se strangeau si se jucau cu mainile, era ceva atat de natural in ei, incat am simtit ca privirea mea ii murdareste.

M-am intors, m-am urcat in tramvai, zambind pentru mine, cu capul usor plecat si eu.

Intr-o intersectie anosta, dintr-un oras grabit, se tineau de mana si, zambind, se sarutau doi tineri frumosi.