Stiati ca…

Ochiul strutului este mai mare decat creierul sau? Ursii polari sunt toti dreptaci? Liliecii cand ies din pestera cotesc tot timpul la stanga? Luminii ii ia sa ocoleasca Pamantul 0,37 secunde?

Multumiti-mi data viitoare, cand o sa va aflati in fata unei pesteri si auziti falfait de hoarda de lilieci…nu tre’ sa faceti decat cativa pasi spre stanga intrarii si gata…

Mi se par super utile informatiile. :D

Parintii nostri vrea liniste

(inca o ) Diferenta intre generatia noastra, nascuta in anii ’80-inceputul ’90, si cea a parintilor nostri, generatia Epocii de Aur.

Parintii, in general, vor sa se retraga la pensie intr-un loc linistit, cu mult soare si vant placut de primavara, fara prea multa tehnologie, unde sa creasca flori si/sau albine in stupi, tatii sa pescuiasca si mamele sa culeaga recolta de patrunjel gradinarita cu cateva saptamani inainte de tati, ascultand Toto Cutugno la casetofon. Seara, sa vada impreuna un film sau serial de comedie si sa discute despre destinul copiilor care fac nepoti acasa si sa asculte in paralel despre catelul latrator din vecini si despre ce plante cataratoare sa mai planteze pe casa cea noua in care s-au mutat. In zona linistita.

Pe noi, generatia de (h)aur si plina de har a Romaniei contemporane, nu ne vad dorind linistea aceasta. Crescuti in centrul oraselor mari, cu haos, claxoane, lume grabita, acces la pub-uri/concerte/petreceri/prieteni/ceaiuri/alcool/trenuri supraaglomerate, copilarind multi dintre noi prin blocuri sau prin case situate in sau langa orase, am ajuns usor-usor dependenti de toate acestea. Eu personal nu ma vad retragandu-ma intr-o casa la tzara la 65 de ani (sau cand s-o intra la pensie…puii mei…)

Parintii nu pot sa priceapa de ce evit (foarte) mult sa merg cu ei in zone pe stilul lor, chiar si pentru doar doua zile. Simt ca sunt rupt de OAMENI/PRIETENI/REALITATE, ca nu am contact cu persoane din jurul meu, ca sunt DEPENDENT de cei din jur din ce in ce mai mult. Imi place si NU imi place treaba asta.

A, postu` asta il scrisei deoarece in acest uichend plec cu taica-meu si frati-meu la BREBOO, o comuna LINISTITA de pe langa CAMPINA, unde dimineata canta cocoselu’ si noaptea latra un caine (numit PAMELA…e o catzea de fapt) non-stop, unde se taie lemne si se ara ogoru`, unde bate ciresu-n geam (la propriu) si se (mai) scoate apa din fantana. Acolo au finalizat ai mei casa in care se vor retrage la pensie. Recent insa au pus Internet, deci asta ma va salva cat-de-cat. In rest…e frumos de mers acolo cu pretini.

Si pusei cuvintele-asa, si ducea-ma-voi a sta. (a scrie stiri that is…)

Ce concerte avem (preview)

O droaie, dar nu voi putea merge la toate, asta-i clar… Enumar pe cele ce mi se par interesante:

- Pasion de Buena Vista – 7 aprilie, Sala Palatului

- Nazareth – 26 aprilie, Hala

- Anathema – 29 aprilie, Sala Palatului (merg la asta – formatia vine in formula completa :) )

- Depeche Mode -16 mai (Parcul Izvor)

- The Spirit of Pink Floyd – 6 iunie (Centrul Cultural Mihai Eminescu)

- Gogol Bordello :) – 17 iunie (Arenele Romane)

- Placebo – 21 iunie (Romexpo) (si la asta merg sigur…)

- Tarja Turunen – 22 iunie (Sala Palatului)

Si dupa aia, pe 1 iulie, vine B’est Festu’…unde mergea-voi pe la ultima zi…sa ma amuz cu Manowar. :D

Fotografia saptamanii

(dupa cum ziceam intr-un post anterior, toate “fotografiile saptamanii” vor fi in ton cu CEVA din atmosfera. Fie personal, dar mai ales non-personal-general).

“Fotografiile saptamanii – by M.E.”, in mod evident, sunt fotografii realizate de mine, deci subiective aproape total.

Imbratisare in Primavara

Pauza de migrena

Deci ieri m-a apucat la serviciu un fel de super migrena (nu’sh daca are legatura cu faptul ca stau 8-9 ore pe zi cu ochii bleojiti in monitor sau nu…), cu dureri din alea…bestiale…de nu suportam lumina, zgomote, vedeam pete albe in fata ochilor si simteam ca trec TIR-uri pe multiplele mele circumvolutiuni ale creierului.

Mi s-a parut incredibil de luuuung drumul pana acasa, dupa care, imbracat, m-am prabusit in pat precum o comparatie. Si au inceput sa sune telefoanele, evident. Si fiecare zbarnait de telefon ma OMORA, ma SAGETA, ma CALCA pe toate simturile.

Apoi a venit maica-mea si ca orice mama “ti-am zis eu sa nu mai stai cu capul gol!” sau “Ti-am zis eu sa nu mai faci baie si sa iesi afara!” si altele de genu’. DE CE puii mei toti parintii tind sa faca/zica de-astea, invariabil, cand tusesti/stranuti/te doare capul?!

Intre timp nu mai stiu ce naiba voiam sa zic cu postu’ asta (a durat vreo 20 de minute sa scriu cele 5 fraze, avand in vedere ca-s la munca si tot ma intrerup astia cu prostii pe-aci…). En fin.

Inca ma mai doare cand ma zgudui, drept pentru care stau cuminte. E vorba de cap.

P.S.- azi merg la HardRock Cafe! :) A manca f. bine si f. scump. Damn…

Colectionez Sindromuri