Category Archives: Timp liber

Regrets

Ce regreta un om?

Ca a murit cineva drag. Ca nu a facut dragoste cu o anumita/un anumit coleg(a) de liceu/facultate/de munca. Ca nu a vazut un anumit concert. Ca nu a fost capabil sa intretina si sa mentina o anumita relatie. Ca a fost dat afara sau ca a renuntat la acel anumit loc comod, de munca sau nu. Ca a fost inselat(a). Ca s-a terminat o anumita perioada din viata. Ca nu mai este tanar. Ca are o durere sau mai multe. Ca altii au si el nu are. Ca nu este brunet(a) cu ochi negri, si ea/el este. Ca nu a devenit un star rock. Ca nu a prins o oferta la acel ceva. Ca nu are un anumit talent. Ca o sa moara, la un moment dat……

Ce ar trebui sa regrete? Nimic.

Filme ce merita vazute (part II)

- Stalker – Tarkovski (pentru ca este incet, apasator, greoi, plin de substanta si Fratii Strugatki au scris carti miraculoase)

- Burnt by the Sun – Nikita Mihalkov (pentru ca este tragic in esenta, plin de umor in aparenta, pentru ca fiica lui Mihalkov este copilul pe care mi-l doresc, pentru ca este regizat incredibil si pentru ca l-am vazut o singura data, dar intr-o ambianta perfecta)

- Eraserhead – David Lynch (pentru ca prima oara mi-a placut la nebunie si a doua oara nu l-am mai suportat, pentru ca este lent, greoi, pentru ca Lynch a fost initial fotograf si se vede asta peste tot in film)

- Nine and ½ Weeks – Adrian Lyne (pentru ca am fost batut cu baloane o data, pentru ca imi place gheata si sa fac dragoste in ploaie si pentru ca m-am regasit pe acolo, pe undeva)

- Moartea Domnului Lazarescu – Cristi Puiu (pentru ca este apasator, enervant, real, pentru ca joaca mama Alexandrei si Mariei si pentru ca stii inca din titlu ce se va intampla. A, si pentru ca Lazarescu vine de la biblicul Lazar…)

- Cidade de Deus – Fernando Meirelles (pentru ca asa este viata in favele, pentru ca ai mei au fost in Rio si era sa fie impuscati, pentru ca este filmat cu actori amatori)

- Cele 120 de zile ale Sodomei – Paolo Pasolini (pentru ca este revoltator, pentru ca desi nu voiam sa continui sa vad, nu puteam inchide ochii, pentru ca Pasolini era nebun si pentru ca mie nu-mi plac oamenii normali)

- Requiem for a Dream – Darren Aronofsky (pentru ca…muzica…pentru ca…drogurile…pentru ca…distrugere…pentru ca…tot)

- Der Untergang – Oliver Hirschbiegel (pentru jocul actorului ce-l interpreteaza pe Hitler per-fect, pentru portretizarea per-fecta a unui om paranoic, depresiv si schizofrenic, pentru ca nu, Hitler nu traieste inca pe o insula pustie, cu Napoleon si cu Elvis…)

- Amadeus – Milos Forman (pentru ca asa l-am “cunoscut” pe Mozart – omul, pentru ca este un film ce arata cum arta este deseori aruncata intr-o groapa comuna, pentru ca imi place muzica clasica)

- Casanova - F. Fellini (pentru ca am aflat un Casanova schizoid, depresiv si cu o imaginatie bolnava, pentru ca filmul este absolut naucitor si nebunesc, pentru ca este, in opinia mea, cel mai bun al regizorului dar si al naibii de depresiv)

- Blowup – Antonioni (pentru ca lasa multe semne de intrebare, pentru ca filmul trebuie cu adevarat…admirat, nu privit, pentru ca multe lucruri raman ascunse privitorului)

- Donnie Darko – Richard Kelly (pentru atmosfera Lynch-iana, pentru muzica, pentru niste priviri in oglinda ce-mi dau fiori, pentru iepurele creepy ce prevesteste sfarsitul lumii)

Chiar AM nevoie de ceva mai multa memorie…

…sau de un INSTRUMENT care sa tina minte pentru mine si sa faca ORDINE in viata mea!

Nu stiu de vi se intampla dar, lately cel putin, se aglomereaza ATATEA lucruri in mica-mi existenta, se complica ATAT de multe incat creerul meu si-asa amorf si marunt si insignifiant nu mai poate sa faca fata! Si nici spate!

Am ‘n’ oameni cu care trebuie sa-mi impart timpul. La ultima numaratoare, de acum vreo 2 saptamani, aveam 11 prieteni. FOARTE misto. Si vreo 20 de amici/amice. Si sunt doar 7 zile pe saptamana, si jumatate din zi stau la munca.

Apoi, este toamna, si toamna se numara conferintele de presa, si sunt vreo 2-3 pe zi cateodata! Si ma pierd naibii prin notite, mail-uri, carnetele, am ajuns sa scriu si pe perete, sa-mi pun mobilul sa sune la o anumita ora (dar uit de ce l-am pus!), sa-mi las in veceu carnetele!

Apoi, este un HAOS generalizat la mine pe birou, nu pot gasi NIMIC din ceea ce caut, dar mi-e si LENE sa-mi fac ordine, se REVARSA foile peste mine, sub mine, in spatele meu este un MORMAN de hartii, mape, pungi si mita cadouri, cautam acum cateva zile ceva, am stat vreo jumatate de ora, evident, n-am putut gasi.

Mi-am mai facut o adresa de mail, pentru a-mi da forward mesajelor cu conferinte de presa, dar s-au zapacit si acolo, in 7 zile am vreo 30 de mesaje, haotice, haotizante si care, da, ai ghicit, ma haotizeaza si pe mine. De cate ori vi se intampla maica asta!? nu cred ca-i PREA normal, damn!

DECI, cre` ca imi dau un sfert de salariu sa-mi iau ultimul model de BlackBerry si un iPhone, sa-mi stochez acolo toate datele, intalnirile si haosul din viata. Pana mea.

(asta fuse post de frustrari, directe, asa…cre` ca primul, hehe! :) )

Teasing

Despre cum am ajuns sa am vanatai pe picioare si mana mea, cum este pe ATV-uri, sa te dai pe tiroliana, sa mergi cu masini de teren si sa stai inclinat la 45 de grade, sa bei chestii bune, sa dansezi haotic si sa stai la un foc de tabara sa fotografiezi o formatiune lemnoasa care semana cu un penis in flacari (!!!), sa vezi cum este sa mergi pe 6 skiuri “lipit” de 10 oameni, sau despre cum e sa taci si sa auzi in juru-ti numai…liniste… voi scrie candva.

Azi.

Am nevoie de gen 30 de minute libere. Dar sper ca o sa va dipstrati and all that.

Cheers!

Idiots and Angels in cadrul Anim’est

Ieri fusei cu Alina and pretinul Paul la un nou film de animatie (ca de-aia se numeste ANIM’est festivalul…nu?), in premiera in romania – Idiots and Angels al multiplului premiat cu Oscar Bill Plympton.

Care film fuse net superior celui vazut inainte, Cei trei Hoti.

S-a remarcat prin maturitate, un stil regizoral mai interesant, surprinzator, personaje mai bine relefiate desi, daca ar fi fost cu 15 minute mai lung, nu ar fi daunat, pentru o mai buna creionare a lor.

Ideea filmului este, dupa cum a spus si Plympton, prezent in sala, ca “fiecare dintre noi are o pereche de aripi in spate, care il obliga sa fie mai bun, important este daca reusim sa le crestem, sa le gasim”. Asta dupa ce ne-a intrebat cati dintre noi, din sala, suntem idioti si cati ingeri. Hmm…tough one. (majoritatea au zis ca-s idioti. Eu m-am abtinut. Sunt mai complex de atat, hahahah!)

Personajul principal este un tip fara scrupule, care omoara, se imbata, violeaza si asa mai departe. Intr-o zi se trezeste ca ii cresc aripi (la propriu…nu e RedBull…). Initial se bucura de ele facand rau, ulterior observa insa ca pierde controlul asupra aripilor, care il zboara unde el nu vrea, care fac bine, care ajuta.

In timp, gagiul realizeaza ca totusi, uneori, renteaza a fi baiat bun, intrucat cu aripile alea misto agata pe blonda visurilor sale, se indragosteste de ea, o si salveaza de la moarte, alea-alea.

Pe acea pereche de aripi mai pun ochii doua personaje care il omoara pe amicul nostru si unul dintre ei si le lipeste de spinare. Aripile reactioneaza la fel, incearca sa-l opreasca pe ala din a face chestiuni nasoale insa, spre deosebire de baiatu` decedat, tipul reuseste sa le stapaneasca intr-un final si sa le foloseasca doar pentru rau. Ulterior, tipul este ucis.

Finalul este metaforic, placut si oarecum surprinzator.

Pentru a vedea un trailer al filmului acesta, dar si ale altora, puteti intra aici. (merci Anca)

Cele mai vizitate site-uri din Romania

Pe primul loc se situeaza varianta locala a Google, respectiv Google.ro. Este evident de ce si nu e nimic senzational, avand in vedere ca Google are o cota de piata globala covarsitoare fata de concurentul direct, respectiv motorul de cautare Yahoo.

Pe locul doi se claseaza Yahoo.com, cu al sau messenger si mail. Nici aici nu e mare lucru de zis. Romanasii stau mult pe messenger si au invatat de ceva ani ca exista si mail.

Pe locul trei insa, se claseaza HI5.com. Mmmm… sursa noastra zilnica de pitzipoance si printzisori. De ce este HI5.com foarte vizitat? Pentru ca majoritatea internautilor din Romania au sub 35-40 de ani si vor sa se faca cunoscuti prin toate mijloacele posibile, pentru ca in Romania nu a intrat inca atat de puternic Facebook-ul sau MySpace, care sunt net superioare. Pentru ca stam sa o frecam mult pe Internet (PREA mult), pentru ca retelele sociale ne ajuta sa mintim mai usor decat in realitate si sa aratam partile care ne plac la noi, mai usor. Pentru ca pe HI5.com poti sa epatezi si, de ce nu, sa agatzi. Te poti da mare, chiar daca ai 12 ani.

YouTube.com ocupa locul patru. Desi romanii au probleme si sunt inca reticenti (sau le e lene) sa incarce materiale video, ne place sa ne uitam la altii. Ceea ce nu e rau in speta. As fi curios insa de un top al celor mai vizualizate clipuri din Romania, sau temele lor. Pariez ca nu ne uitam la teoriile lui Einstein, explicate, sau la clipuri istorice…ci la manelisti sau pitzipoance. Dammit. Sper sa n-am dreptate.

Blogger.com, platforma de blog-uri se situeaza pe locul cinci. Intr-adevar, creste numarul de bloguri din Romania de la an la an. O statistica mai exacta nu se cunoaste inca, dar se presupune ca este de ordinul a 20.000-25.000 de bloguri active, actualizate cel putin o data pe luna. Astept sa se ajunga pe la 100.000 si atunci mai vorbim. A, blogurile incepute si apoi parasite depasesc insa 100.000, in Romania.

Statisticile sunt luate de pe Alexa.com

Anim’est (ziua doi) – Cei trei hoti

Ieri fusei dara cu Alina la Anim’est, la Scala, de am vazut “Cei trei hoti”, lung metraj animat german din 2008.

Sala a fost ceva mai plina decat data trecuta, insa impresia finala a fost ceva mai proasta decat luni cand am fost la scurt-metraje. “Cei trei hoti” este o povestioara simpatica, foarte colorata si nitel puerila despre o fetita orfana foarte dezghetata care scoate ce este mai uman din…evident…trei hoti. Personajul negativ este o tipa care exploateaza orfani si-i pune pe acestia sa cultive si sa scoata….sfecle de zahar. Ca sa-si faca ea dulciuri.

A…deci cam de copii mici, dar ne-a relaxat ce-i drept. Azi merem la ceva ce suna nitel mai serios/matur, “Idiots and Angels”. Ramane de vazut.

My All Time Favourite Movies – sau ce filme sa vedeti weekendul asta …

Si daca nu aveti timp… poate si in urmatoarele. :) In paranteze, niste pareri subiective. PUR subiective.

- Pulp Fiction – Quentin Tarantino (pentru regia originala – la acea vreme, pentru Uma Thurman si pentru un John Travolta care dialogheaza cu penisul sau)

- One Flew Over the Cuckoo’s Nest – Milos Forman (pentru un joc fantastic al lui Jack Nicholson si un final dramatic arta)

- The Shining – Kubrick (pentru ca NU este un horror clasic, pentru ca e dupa o carte Stephen King si pentru ca…este jack Nicholson genial. “I like it in this hotel…We shall stay here for ever….and ever….AND EVER…”)

- The Godfather – Coppola (It`s a classic…si un Al Pacino tanar si bine)

- Underground – Emir Kusturica (pentru ca este haotic, amuzant, dramatic, lovingly si are o muzica geniala si un joc absolut fabulos)

- Star Wars – George Lucas (pentru ca ala negru care respira greu era ta-su…si pentru ca ma uitam cand eram mic de 3 ori pe zi la film, pe caseta video)

- Corpse Bride – Tim Burton (pentru ca este cu Johnny Depp…animat…cu o muzica fantastica si un Tim Burton ce vede totul altfel. Distorsionat. Deci frumos)

- Omul Foarfece – Tim Burton (pentru ca este cu Johnny Depp…in carne si oase de asta data…)

- Odiseea spatiala 2001 – Kubrick (pentru ca in spatiu, sunetul NU se propaga…este unul dintre FOARTE putinele filme in care explozia in spatiu este fara sunet. Pentru atmosfera apasatoare, si pentru ca…n-am inteles nimic din final :) )

- Lord of the Rings: Return of the King – Peter Jackson (pentru ca e cu elfi, hobbiti si un gagiu pletos, brunet, de da cu sabia. Si pentru Noua Zeelanda…A! si cartile sunt geniale in limba engleza citita)

- The Good, the Bad and the Ugly – Sergio Leone (pentru ca este cateodata parca facut “la misto”, este mai mult decat un western, e dinamic si pentru ca am tras de Alexandra 3 ani sa-l vada si nu a vrut. Dar o VA FACE, mark my word, O VA FACE!)

- A Streetcar Named Desire – Elia Kazan ( pentru ca Marlon Brando a strigat, la un moment dat “STEEEELAAAAAAAAAA” si a ramas in istorie. Ba chiar e si bere…)

- Fight Club – David Fincher (pentru ca e cu Edward Norton, Brad Pitt si Helena Bonham Carter. Si pentru ca toti avem problemele alea din film…mai mult sau mai putin…)

- Tacerea Mieilor – Jonathan Demme (pentru ca Anthony Hopkins zice “Hello, Clarice….”si a ramas legenda. Si pentru ca Jodie Foster, cu acel “s” genial, mi se pare sexy. Rau.)

- Rambo – Ted Kotcheff (nu, glumesc…Pe bune glumesc!)

- Sin City – Robert Rodriguez (pentru ca este regizat in stil nebunesc, special, pentru ca Benicio del Toro joaca fan-tas-tic, pentru ca e sangeros fara a parea in plus, pentru ca Jessica Alba e…aaa…ce ziceam? )

- Snatch – Guy Ritchie ( “Are you in London?!? No, I`m in a rush!” Pentru ca este cea mai originala si mai cretina comedie ever created. Si pentru ca Brad Pitt este tigan. Si pentru ca in scena cu box-ul, cand isi arata pieptul si tatuajele, toate tipele nu mai clipesc si ma amuza….)

- Amelie Poulain – Jean-Pierre Jeunet (pentru ca tuturor ne place sa avem o perna rece vara, cand ne culcam, pentru ca toti ne-am intrebat cel putin o data in viata “oare cati oameni au orgasme acum?”, pentru ca m-a invatat cum sa o sarut pe femeie iubita si pentru ca tot timpul mi-a placut sa-mi bag mainile intr-un sac plin cu boabe de fasole)

- American Beauty – Sam Mendes (pentru muzica, pentru Kevin Spacey care-i arta, pentru petalele alea de trandafiri, ale naibii, pentru ca tot timpul cand vad o punga zburand zic “uite! Cel mai frumos lucru din lume!” si pentru ca asa am cunoscut-o pe Alexandra. Mentin parerea ca este un film de nota 8 )

- Portocala Mecanica – Stanley Kubrick (pentru privirea de la inceputul filmului, pentru decoruri, pentru tema atat de actuala si pentru un anume poster)

- Forest Gump – Robert Zemeckis (pentru ca pot sa scriu in mesaj cand cineva intarzie “Run, Forest, RUN!”. Si ma simt bine mai apoi. Inca vreo 4-5 minute. A, si pentru Tom Hanks. Si ca veni vorba de el…)

- Cast Away – Zemeckis (pentru ca nu as putea sa-mi scot un dinte singur dar as puea oricand sa vorbesc cu o mingie de volei…)

- El Laberinto del Fauno – Guillermo del Toro (pentru ca am avut un tricou bestial cu filmul, pentru ca m-a socat o secventa care a venit foarte…pe neanuntate, pentru ca regia este inteligenta si pentru ca am pierdut tricoul, la munte)

- Mar Adentro – Alejandro Amenabar (pentru ca trateaza o tema care m-a interesat – eutanasierea unui om care nu mai are nicio speranta. Si o trateaza chiar bine rau…)

O sa revin intr-un post viitor cu RESTUL filmelor de-mi placura de-a lungul timpului. :)

Anim’est – scurt metraje

…si deci ieri am fost la Anim’est, gasca mare – subsemnatul, Cristina, Stefan, Maria, Dana, Cristina Andries and more. Si vazuram 12 scurt-metraje in incita cinema Scala (n-am mai fost acolo de ceva vreme…).

Anim'est 2008

Lume destul de multa, dar nu s-a umplut sala cum ma asteptam. Intrarea 7 lei, eftin si dragut. Am primit si un sticker roz cu o oaie roz si cu urechi negre, care este lipita estetic pe peretele galben din dreapta mea , langa bomboanele galbene de la Symantec. (asta ca sa stiti…este important…)

Nu, nu am facut reclama la Symantec.

Am votat ca cel mai bun scurt-metraj “El empleo”, un film din 2008 argentinian de 6,19 minute, in care era descris drumul unui tip spre serviciu. Pe drum insa se intalnea cu diversi oameni care aveau ca job sa joace rol de cuier, de scaun, de taxi (il cara in spinare pe personajul nostru), doi stateau atarnati ca semafor (unul cu tricou rosu, unul cu verde), contrabalans la lift (un tip gras) si asa mai departe. La final, personajul urmarit ajunge in fata unei usi, se intinde pe jos, plictisit, si-si ia in primire slujba – pres de sters picioarele.

Deci…fiecare dintre noi are un superior si toti ne folosim unul de altul pentru a trece prin existenta.

Mi s-au mai parut simpatice Procrastination (unde un tip recita, crescendo, insotit de imagini, prin CE amanam sa facem ceva – cand ne facem ceai, cand mestecam ceaiul incet, cand ne uitam pe fereastra, visatori, cand ne scarpinam prelung pe obraz, cand ascutim un creion etc.), Une petite histoire de l’image animee ( cum a aparut cinematografia si ce a impins omenirea sa doreasca asa ceva – very funny one, la misto, asa…mi-a amintit de o carte a lui Pratchet – Moving Pictures – satira la adresa Hollywood-ului), sau Jungle Jail (in stil Pixar) si Yours Truly (un colaj polistist care pare al dracu` de greu de realizat…).

Astazi de la un 8:30 merg cu Alina la Cei trei hoti (Die Drei Rauber), 2007, de 80 de minute. Sa vedem…