Am dat drumul GameArt.ro!
Poti sa te uiti pe galerii foto exceptional realizate (normal, le-am aranjat eu :D ), sa comanzi picturi, sa citesti marturiile altora & much more, in viitor!
Am dat drumul GameArt.ro!
Poti sa te uiti pe galerii foto exceptional realizate (normal, le-am aranjat eu :D ), sa comanzi picturi, sa citesti marturiile altora & much more, in viitor!
:D
[youtube qm3N1Lip3oQ]
Intr-o zi mi-as desena un tatuaj.
Nu ar fi unul mare ci unul mic-micut, colorat. Ar fi o mica zana pe glezna stanga si acea zana trebuie sa fie vizibila doar atunci cand o cauti tu, in mod special.
Si nu din orice unghi si nu sub orice lumini.
Trebuie ca mica zana, cu aripioare transparente si degetele mici, sa apara doar cand o vei cauta cu adevarat.
Pentru ca asa sunt zanele – nu le vezi decat daca chiar crezi in ele.
Este 3 dimineata ora Romaniei si tare dubios este sa te trezesti cu noaptea…sus pe cer! Da`na, aci, la capatul celalalt al planetei…mai merge! : )
La invitatia HP sunt pe la Shanghai! Indeed! Si avand in vederi ca in vreo 15 minute tre`sa merg la conferinta, am timp fix pentru a incarca cateva fotografii. Povestiri si altele…later on! Arrividerci, Domo, Shangri-La, ChinYunYangTzi si altele. (tre`sa invat cum se zice in chineza la “va iubesc pe toti! Pe rand!”) : ))
Exista un pod care nu este aici si nici acolo. Nu are inceput pentru ca nu are nici sfarsit.
Mergeam pe pod in dimineata aceea, castile in urechi. Mi-am aruncat privirea la stanga, apoi la dreapta, nu am vazut nimic – aceeasi ceata argintie care pluteste tot timpul. Nu m-am obosit sa ma intorc pentru ca si in spate arata fix la fel, doar ca invers.
Este un lucru ciudat. Muzica o pot auzi doar cand merg pe acest pod; nu poti avea alt drum. Nu are inceput pentru ca nu are nici sfarsit. Incepi de la mijloc si continui sa mergi.
Desi au fost mai multe naluciri, nu am intalnit decat o singura persoana pe acest pod, pentru ca cei ce il gasesc sunt cei ce deja sunt acolo. Eu si cu ea mergem uneori impreuna pe pod, impartasim muzica si vorbim doar ocazional – nu avem nevoie de multe cuvinte.
Podul este tot timpul incitant desi nu se schimba niciodata. Muzica parca il face sa danseze dar nu se misca niciodata. Vantul nu adie dar simt ca pot sa zbor. Inima imi bate puternic desi merg intr-un pas linistit, egal.
Imi este imposibil sa descriu cum acest pod, fara trasaturi si de niciunde poate fi atat de important. Nu are inceput pentru ca nu are nici sfarsit. Sunt tot timpul la mijlocul sau mergand, mergand, mergand.
Ceata langa mine, ceata in spate, ceata in fata. Tot ce vad este unde sunt. Nu are sfarsit pentru ca nu are inceput.
Muntii aratau ca o tanara in acea seara, subtiri, mladiosi in soarele ce murea. Acolo statea intinsa, unde candva muntii dainuiau; capul usor se odihnea pe o perna; parul aruncat ondulat cadea in trepte. Sanii fermi expusi in raze asteptand atingerea apusului; gatul suav, de rau, cu pietre umede si fine; coapsele lungi ca vantul se intindeau in unde pe zeci de mile. Mi s-a parut atunci ca o aud vorbind, dar totul era tacut. Nu stiu ce a spus sau nici macar daca a rostit ceva, dar daca a facut asta, sunt sigur ca spre mine se uita.
Ma intorsei! Intreg! Yuhuuuu!
Si pe scurt Parisu` este…MARE! FOARTE mare. Da` l-am invatat in vreo 3 zile timp in care am mers gen 412894 de km pe jos. Si cu metrou` (prinde viteza foarte repede si statiile au maxim 1 minut…lungime).
Si Paris este orasul…amanuntelor. Adica presupun ca daca ai fost prin alte capitale ca Praga, Berlin, Amsterdam sau orase precum Barcelona Stockholm bla bla nu te mai impresioneaza ATAT de mult arhitectura orasului in sine (DESI este bestiala si asta!) ci .. amanuntele.
Precum
o floare `colo, o dala ALTFEL in stanga, o cladire ce iese in evidenta prin niste gratii interesante, un vitraliu, un cimitr cu statui bestiale, un pod PLIN de lacate de toate formele si ideile si dimensiunile, o biserica cu un cor super cul (deci nu muzica precum la noi, de zici ca maine decedezi si-ti canta prohodu`), flori si vitrine mega super, umbre, jocuri de lumini, culori la…toate produsele.
Preturi ridicate la Paris, dar daca stii unde sa te uiti, gasesti ce trebe. Si cat trebe. NU pe langa punctele turistice adicatelea.
Am vazut cam…tot ce era de vazut. Notre Dame de Paris (fuseram si inauntru, impresssiveeeeee!!!), Campiile Elizee (!), Turnu`, ce-a mai ramas din inchisoarea cea a Bastiliei, evident morminte muuuulte din Per Lachaise, Sena, palate si gradini, Moara cea Rosie unde UN bilet costa doar 170 de euro, Domu` Invalizilor, Inima Sacra. Ahem. Si altele.
Poze….cu tonele. Am facut peste 1.000. Pun acum cateva dar voi reveni si cu restul…pe parcurs. Si cu mai multe povestiri dara. :D
:D
[youtube Tx7UrggYgu0&feature]
Atunci cand Pionul isi face miscarea
primul din joc,
nu ia nicio piesa
nu se lupta deloc
Dar cara cu sine intentia de a ucide,
intentia de a distrage,
Regina
de la Rege.
Pentru victorie, el
si-ar sacrifica si viata.
Pionul alb muta primul
Pionul negru al doilea
Egali dar in tabere opuse
isi cunosc misiunea -
nu le este teama de ea,
isi accepta inevitabilul sacrificiu.
Dar ce se intampla daca supravietuiesc?
Daca sunt ignorati de inamici?
Pionul devine cel mai puternic aliat,
atunci cand este ignorat si lasat sa-si
faca de cap.
Pionul este cea mai puternica piesa ce o avem
si este cel mai bun aliat,
gata sa lupte pentru victorie,
gata sa moara pentru ea.
Atunci cand Pionul face prima miscare,
Jocul a inceput.