Voi avea o jumatate de viata
de 16 milioane de ani
erodata si dizolvata
intr-o pasta alba
ce se va lipi de pielea mea
cu rauri de panze de paianjen
grele si instabile
Ma voi imbraca intr-un plastic portocaliu
si imi voi pune fructe pirotehnice
in urechi si in plamani
un produs al erei atomice
Apoi voi exploda intr-o supernova
rosiatica
Minciunea a salasuit pe langa mine
666 de luni
abia astept sa te descompui
in primul Iisus asiatic
- Saruta-ma!
- Ce!!?
- Mmm…saruta-ma!
- Glumesti, nu?
- Nope. Haiiii…saruta-maaaa!!!
- Hai mai…termina…
- Pleaseeeeee!!!
- ….
- With sugar! AND honey on top of it!
-….
- :D
-….mmm…bine!
- YEY!
Uneori imi doresc
sa stau treaz pana dimineata,
sa ard cand rasare soarele
ochii sclipind ca doua chibrituri aprinse,
carbon si sulf.
Picatura de cenusa, un roz
aprins si cautand aer
interiorul sa devina suprafata
cutia toracica sa-mi devina aripi,
picioare albe de paianjen.
Plutesc si visez ace,
limbi de ceasuri moarte
si culori ce nu exista.
Visez oameni fara pleoape,
fara degete sau buze
si ma intreb daca parintii
sunt nascuti din cenusa.
In jurul sacrei noastre cine de Paste
ne tineam vinovati de mana pe sub masa.
Sacralitatea noastra era insangerata si strivita
ca in urma cu trei saptamani; arsa de foc.
Iti tineai mainile vinovate intr-ale mele
degetele intersectate, fierbinti si transpirate.
Ca tornade razbatand timp de trei zile
gurile ne erau pline de cuvinte si respiratii.
Cu maini ce tremura pline de stari
ne-am atins buzele, crapate si uscate
pentru a ne opri cuvintele ce dadeau navala.
Mainile stateau rastignite unele in altele.
Ne-am atins buzele, uscate si lipicioase
ca rasina de mainile murdare ale unui copil.
Corpurile se scurgeau unul in altul
si am inceput sa fierbem, arzand.
Ca rasina pe mainile murdare ale unui copil
sacralitatea noastra era insangerata si strivita
se rostogolea si fierbea, arzandu-ne
in jurul sacrei noastre cine de Paste.
Synira musca capete de soldati si iepuri
gaturile frangandu-se fragil in coltii ei,
ramasite lipindu-se de dinti
Par si blana ii atarna de limba, galbene
si caldute pe cerul osos al gurii
Isi periaza meticulos dintii cu sarma ghimpata,
scuipa sange si mucoasa verde pe picioarele goale.
Venele ei sunt ca firele, albastre si indoite, ca oasele
se incruciseaza si zvacnesc in noduri la fiecare incheietura
Candva, ea avea gust de miere – groasa si fermentata,
un amestec lipicios ce imi ramanea in simtiri si
pe degete
Stateam in dormitorul meu in seri fierbinti,
beam bere din pahare de plastic cu o papusa goala
intre noi
Acum ea este doar in mintea mea, o amintire aproape uitata
care ma mai cheama si imi sopteste, ranjind,
“Dragoste, mai vrei sa ma saruti?”
[youtube 87HvCEcTBMY]
Break the mold to
Feed the lone and hungry souls
See them chirping
Silence is the truth, behold
Brush away, picture perfect, picture vain
Just might be an empty shell, wash the pain
We watch the pain
Where’s the world for
Those who love and those who pray?
See them trying
Hell is just one smile away
Brush away picture perfect, picture vain
Just might be an empty shell, wash the pain
We watch the pain
We watch the pain
We watch the pain
Ieri a fost ziua in care m-am nascut. si acum, cand scriu randurile astea, sunt cu tine, acest om pe care il simt.
poate cand vor aparea aceste randuri, vei fi departe. nu vei mai fi aici, la dreapta, ci la stanga. ce…departe. :D
dar vreau sa scriu acestea…sa ramana. nu conteaza. ma rog. sa le tin EU minte.
stii… mi-ai oferit enorm de multe lucruri. simplu. fara efort. fara sa ceri ceva in schimb. fara sa te zbati sau sa ma zbat. prin sinceritate am invatat sinceritatea de sine dar si fata de ceilalti. si ce inseamna mana, degetele, privirea. deschiderea si iar sinceritatea.
si acum, in clipa asta… in ianuarie… mi-e dor sa fii. este ATAT de frumos cuvantul “dor”. si sincer.
si de am gresit… sper sa intelegi candva ca nu a fost voit… si nu sunt eu asa. si de nu am gresit.. sper sa nu o fac nici de acum incolo…prea mult. :)
oricum… uite doua cuvinte rare.
simte-le!
cel mai fain cadou…
zambet!
Cand ma imbratisezi vreau sa o faci ridicandu-ti usor privirea
si sa simti bratele urcate
si lipita fiind sa nu iti pese daca oamenii ce vin
si trec
se uita altfel decat
ai vrea tu
miscarile fluide
ma tarasc departe
si uit ca viata
asteapta
la suprafata
unde sunt nevoit
sa respir
incep sa cred ca apartin
lumii de aici
unde vad scantei si
vertijuri
distorsionate in culori
subtile
insfaca-ma si arunca-ma
in lumea oamenilor
a deceptiei si a iubirii
antitetice
lasa-ma
sa ma spal in nisipul
tau
dar sunt
spirited away
si iar
dispar