Rupe-te si-asmute-te
prinde-te si-arunca-te
lasa-te si uita-te
si-ti vom canta la groapa,
ingenunchiindu-te!
Zbate-te si striga-le
smulge-l de langa tine,
barbatul ti-e aproape,
de-l vei uri pana-n moarte
nu-ti va canta la groapa,
singura vei zace pret de-o
eternitate!
“Deschide portile, fiica mea, si lasa-i sa intre in tine. Imbratiseaza-le dorintele si mangaie durerile din ei… palmele si urletele sa-ti trezeasca zambete si cand te vor ingropa, cu totii-ti vor canta…asta sa-ti fie rasplata!”
Ingenuncheata si speriata
aruncata putreda stricata
un glonte-n teasta sparta
te-a bagat in groapa.
Si ei scuipara pe cadavru-ti,
nu zambira, nu cantara…
nici macar nu
jucara.
“Iarta-ma…”