Sunt o bucata de sticla,
sparta si stralucitoare
pe podeaua unei catedrale
sunt verde
si
albastra
si
rosie ca Maria Fecioara
Preoti se holbeaza la mine
si arunca cu aghiazma
Ii aud spunand
cum
ar trebui sa fiu
aruncata
Vad cum o mama
isi loveste copilul
in timpul ceremoniei
si simt gandurile
putrede ale unei
batrane
Noaptea
micuta calugarita
garbovita
vine cu o manusa roasa
si ma ia la ea
acasa
si devenim bucati
de sticla, toti,
impreuna