88 de ani

…si nu a vrut sa fie ajutata sa se urce in autobuz.

“Am plecat de acasa la o prietena dupa Al Doilea Razboi Mondial si i-am zis mamei mele ca ma intorc in cateva zile. Inca nu am facut-o, inca ma mai intorc…”

Picture…perfect!

[youtube 87HvCEcTBMY]

Break the mold to
Feed the lone and hungry souls
See them chirping
Silence is the truth, behold
Brush away, picture perfect, picture vain
Just might be an empty shell, wash the pain
We watch the pain
Where’s the world for
Those who love and those who pray?
See them trying
Hell is just one smile away
Brush away picture perfect, picture vain
Just might be an empty shell, wash the pain
We watch the pain
We watch the pain
We watch the pain

Dorinta

Interesant cata forta capata fiinta umana in momentul in care CHIAR isi doreste ceva. Cata ambitie capata, cate RESURSE poate scoate din el, cate parghii gaseste pentru a avansa, pentru a nu se crampona, a nu se bloca.
Si ce fain este dupa aceea, sa te opresti, sa te uiti in urma, si sa te bucuri de deciziile luate. Sa fii mandru/mandra de tine, de ceea ce ai realizat, de ceea ce ai atras.
Si mai apoi, sa te odihnesti, zambind.