“Welcome to Marketing. Most other departments fire you for lack of integrity. Marketing, they promote you for it”
Monthly Archives: January 2011
Visul de ieri
Ieri am dormit. Asta-i un lucru benefic!
Si am visat ceva. IAR! Si am visat muuuult pe tema asta!
Eram intr-un muzeu…ciudat… initial mai multi, cu ghid and shit, si erau tot felul de exponate de toate tipurile – metale, istoric, bucati de roci, meteoriti, fosile bla-bla. Si la un moment dat, observ o PLANTA. O planta nu prea mare, pusa intr-o sticla, care planta arata foarte ciudat. Nu statea tzapana sau taratoare, cum sunt plantele, ci statea cumva inclinata, atingand pamantul.
Si stiu ca in vis stiam ca aia nu-i planta normala, dom’le, este ceva mai smechera! Si mi-am propus sa o mai vad!
Si peste o saptamana, or something, ma intorc la muzeu, singur, si planta crescuse si nu mai atingea pamantul si capatase un fel de CHIP de om. Adica…avea nas, asa…ochi…dar inca difuzi.
Si peste inca un timp, planta se facuse ditamai si chiar era un OM-planta, ciudat, un fel de…alien! Si am vorbit cu ea/el, mi-a zis ca este o specie disparuta ce a trait inca inainte de oameni, cu mult timp inainte de oameni, abia cand se formase planeta si ca noi de fapt suntem descendentii lor.
Adica suntem plante. Bon.
Si dupe aia a luat-o razna rau visu` si stiu ca…am inceput sa calatoresc in timp da` si in spatiu, cu planta aia cu tot, si inapoi in timp pe planeta noastra unica si draga, pe vremea cand PLANTELE RULED THE WORLD si se uitau toate curioase la mine si… mai multe…
ideea e ca e prima oara cand visez BOTANIC!
!!
(si o colega fuse haioasa, mi-a zis ca se uita in dictionarul viselor sa vada ce inseamna! si m-a intrebat ce fel de plante am visat si i-am zis ca “pai alea din care ne tragem noi, cum care?! plante-om!” si a ramas asa…descumpanita… :D )
Nelamuriri si intrebari existentiale + restart www.SaseSimturi.ro !
Tu la ce te gandesti cand auzi sintagma “POZITIILE VIITORULUI”?! (am avut contre cu o colega, daca e potrivit sau nu, intr-un material…)
De ce toate ideile mele geniale au fost gandite/s-au inventat deja!?
De ce oamenii ANUNTA/SPUN ca se…plictisesc? Nu isi dau seama ca prin asta sunt ei insisi plictisitori?
De ce vad pe retele sociale, la pozele femeilor, comentarii din partea ALTOR femei de genul “ce frumoasa esti”, “ce fain arati”, “mama ce bine iti sta!”…si atat? adica… fara… nimic…profund? e…gay! si… pare ca… tipele alea-si pun poze doar pentru complimente. Si apoi, evident, urmat de un lame :x sau ceva de genu`.
In alta dezordine de idei, am reinceput, in forta, activitatea pe SaseSimturi.ro! Review VENETIA si o super carte, deocamdata! Urmeaza – o super ceainarie, unul-doua barulete, un film interesant and much much more!
Drumuri
Ce noapte ce zi, ce zi si ce noapte clepsidra sparta
nisipul desparte, aschii de sticla si sticla de aschii
faclii aprinse si ganduri nestinse. Si ploua, si ploua,
simtul se-ascute, se-asmute, subjuga simtiri trairi,
nemuritoare trairi ce sfasie, rup, arunca si-asmuta
privirea tacuta ce-arunca noaptea in zi si ziua in seara
e doar doua noaptea si gongul tot bate, il auzi? nu,
sunetul mult nu strabate, in cioburi se sparge si cade,
prelinge sange cand calc peste ele – durere muta? doar
o parere.
e doua si zece si timpul nu trece, rece privesc la ploaia
ce petrece orice si totul, nimicul si clepsidra, clepsidra
cea sparta tot varsa nisipul. e unicul semn ca exist, numar
firele din el si abia e ora
trei
si n-am visat zmei, nu am povestit regine si muze,
nici spirite-arzande, nici paduri argintii sau dragoni aurii,
nici curcubee si unicorni de poveste. nu fac decat sa numar
clipa nisip.
si se face patru, camera-i tot goala, focul s-a stins.
prelins ma indrept spre iesire, doar usa-i deschisa, pasesc
usor, picioarele-mi goale ating pamant rece
de ploaie.
sunt gol si ce daca, am tot timpul din lume, caci orele trec
ca-n Hades, genune.
pe drum e liniste. lumea tot doarme. oare se zbate? oare iubeste?
oare ma simte vreun suflet-lumina? incerc un zambet,
lumina apune. felinarul e mort, ploaia se-opreste, vantul
e mort si nimic vorbeste. un fir de nisip sta pe mana-mi dreapta,
il scutur usor si simt clepsidra cea moarta. E ora doua si timpul
tot sta, Hades ranjeste si-mi face cu mana “coboara, suflet
mizer, iti curm suferinta”
eu raman. ar fi prea simplu altfel. si pe strazi aleg s-alerg
in pas lent. la ora doua inca, uneori, din cer cad
stropi mari si lenti, se sparg langa mine si prin mine simt
asmutite idei trecute, o camera goala, un ciob si-un fir
de nisip atarna in poala. sunt batran si felinarele-s moarte,
clepsidra e aschii si nisipul aproape-i dus, redus praf
de viata.
ce de ceata
Statusul Zilei
“In my world, everyone is a pony. And they all eat rainbows and poop butterflies”
Oda Dianei A.
Stai poate in metrou acum
si incerci sa nu te uiti, pe sub bratul ridicat
la stramba persoana ce se holbeaza la tine
si fluieri in gand, indiferenta. Diana, unde esti,
“de ce tu ai plecat,
de ce tu m-ai parasit”, jignit, lasat pe jos
plangand, doar cu locul gol
de la televizor?
ador telecomenzile telecomandele, caci pot deschide lumi
intregi
uite, Discovery, unde leul alearga dupa o
antilopa trista
uite, Realitatea, unde antilopa trista este mancata
de politica.
Diana, in metrou tu iti compui dorinte, searbad
Click-ul si Libertatea cu balantele-i subrede
iti zambesc pe la colturi.
ai vazut ca barbatii au gauri in ziare, pe unde se
uita, pe furis, sa nu te prinzi?
as vrea sa ma (cu)prinzi, Diana, si cu arcu-ti
verde de tinerete
sa ma sagetezi si sa mor, cald,
exact ca la televizor.
haide, vino inapoi! sa fim iar…amandoi…………….
Pentru dubla noastra personalitate
[youtube eCl8z12UDQY&feature]
Hello me… Meet the real me
And my misfits way of life
A dark black past is my
Most valued possession
Hindsight is always 20-20,
But looking back it’s still a bit fuzzy
Speak of mutually assured destruction?
Nice story… Tell it to Reader’s Digest!
Chorus
Feeling paranoid
True enemy or false friend?
Anxiety’s attacking me, and
My air is getting thin
I’m in trouble for the things
I haven’t got to yet
I’m chomping at the bit, and my
Palms are getting wet, sweating bullets.
Hello me… It’s me again
You can subdue, but never tame me
It gives me a migraine headache
Thinking down to your level
yea, just keep on thinking it’s my fault
And stay an inch or two outta kicking distance
Mankind has got to know
His limitations
Chorus
Feeling claustrophobic
Like the walls are closing in
Blood stains on my hands and
I don’t know where I’ve been
I’m in trouble for the things
I haven’t got to yet
I’m sharpening the axe and my
Palms are getting wet, sweating bullets
solo-dave
Well, me… it’s nice talking to myself
A credit to dementia
Some day you too will know my pain
And smile its blacktooth grin
If the war inside my head
Won’t take a day off I’ll be dead
My icy fingers claw your back
Here I come again
Tornada sufletelor
[youtube AfJIK-vpR9k&feature]
This morning I made the call
The one that ends it all
Hanging up, I wanted to cry
But dammit, this well’s gone dry
Not for the money, not for the fame
Not for the power, just no more games
But now I’m safe in the eye of the tornado
I can’t replace the lies, that let a 1000 days go
No more living trapped inside
In her way I’ll surely die
In the eye of the tornado, blow me away
You’ll grow to loathe my name
You’ll hate me just the same
You won’t need your breath
And soon you’ll meet your death
Not from the years, not from the use
Not from the tears, just self abuse
But now I’m safe in the eye of the tornado
I can’t replace the lies, that let a 1000 days go
No more living trapped inside
In her way I’ll surely die
In the eye of the tornado, blow me away
Who’s to say, what’s for me to say
Who’s to say, what’s for me to be
Who’s to say, what’s for me to do
Cause a big nothing it’ll be for me
The land of opportunity
The golden chance for me
My future looks so bright
Now I think I’ve seen the light
Can’t say what’s on my mind
Can’t do what I really feel
In this bed I made for me
Is where I sleep, I really feel
I warn you of the fate
Proven true to late
Your tongue twist perverse
Come drink now of this curse
And now I fill your brain
I spin you round again
My poison fills your head
As I tuck you into bed
You feel my fingertips
You won’t forget my lips
You’ll feel my cold breath
It’s the kiss of death
Draga jurnalule, (aka “jurnalul unui schizofrenic”)
azi am intrat in casa zambind, mi-am facut dus zambind, am mancat zambind, am dat drumul la TV si am vazut un talk-show imbecil si n-am mai zambit, am inchis televizoru` si deci am reluat zambetul, am baut un ceai si am zambit si acu` scriu asta si…
DA!
zambesc.
Draga jurnalule, nu o lua in nume personal! stii ca imi place si de tine! e ok! Hai ba, pe bune! draga jurnalule! ce naiba, de ce o iei asa…personal!? GIZAS!!! BINE!!!! din cauza TA ZAMBESC! da, bine, DATORITA tie zambesc, na!!! ca tot timpu` te iei de gramatica mea…
nu…da` pe bune…esti uneori insuportabil!
Gizas CRAIST!!!!! deci ce kkt vrei!? scriu in tine de peste doi ani si tot…bine! pa!!!
FUCK, mi-ai stricat dispozitia, vezi!??!?!
DIE!!!!!
Oameni, oameni…
Ce…AMUZANTI sunt ei!
Si ce AMUZANT ca la mine acest cuvant scris cu CAPS-LOCK inseamna ATAT de multe chestiuni!
Ah.
ce m-as face fara CAPS LOCK, uneori!!?
ca sa nu zic de bold…