Trezeste-te! nu vei dormi acum cand
vantul bate printre blocuri si intra in scari si intra
in oameni
Trezeste-te si misca macar bratul
misca un deget sau de nu o pleoapa
caci fluturii nu au murit si nu mor niciodata si ei renasc
in si prin noi
Trezeste-te om bun si canta din strunele sufletului
si ale mintii si danseaza printre fire de plumb si ace
de gamalie si tresalta simtind durere si placere si iar
si iar iubire si durere Nu e timp de somn, revino
si stai incet intr-o doara iara si sopteste-mi cu glas
de seara povesti nemuritoare despre ei si noi si
chiar despre voi
cei ce cititi fara semne de punctuatie si fara
intonatie
Trezeste-te.
uite-te in oglinda si vezi-ti chipul alb si ochii vii
si revii
spre ceea ce vei fi
candva, in trecut si spre viitor
ignora viforul ascutit ce pare
ca iti taie carnea prin scutul mort.
Imbratiseaza lumina, deschide ochii
mari si stralucitori
bine ai revenit printre noi si mine
copila de lumina