Esti un catar simpatic atarnat de icoana din palatul
pontifical, pierdut printre metrese si mese
pline de printese, demente simtiri si tresariri nu stii
daca sa te inchini sau sa te miri, daca sa prea
cuviesti sau sa prea
curvesti.

Esti un catar simpatic atarnat de fusta unei
curve obscure, ce-ti taie din cand in cand cu o
secure
din madularu-ti inert.
Aleluia, doamne dumnezeul meu din lemn,
ce sa ma fac? sa fiu solemn sau demn sa ma imbrac din
mall-ul atat de tern si etern sa imi tarai coada
barbateasca si trupeasca
printre trupuri slabe diforme grase slinoase ce
atarna simandicoase si sug seva focoasa?