…incepi sa iubesti viata din ce in ce mai mult.
Si sa devii din ce in ce mai paranoic(a).
Ceea ce…cred ca…ar trebui sa fie usor..INVERS! Sa gandesti….bai, am trait deja super mult…e foarte o.k.! Ce traiesc de acu` incolo…e un fel de BONUS! :D
Acu` nitel timp stateam io la semafor linistit si, vazand ca nu trece nicio masina, ma urnesc sa trec pe rosu. (huooo! huooo! stiu, stiu :D ). Cand sa fac primul pas, TZUP o baba. Ma ia de brat.
“Stai maica…stai”, zice ea, tremuranda.
Gandesc: Ma, poate vrea sa ma salveze…ce dragut….si aproape ca zambesc, induiosat.
“Stai maica, sa trecem…ai grija maica sa nu treaca masina! Hai! Sa mergem, maica!”. Si se AGATZA efectiv de mana mea, TREMURAND de frica si impingandu-ma sa…merg.
Adica…efectiv…era SUPER panicata ca trecea pe rosu…se uita hiper atenta peste tot si ATARNA de mana mea!!! Parca mi-era…RUDA!!! Am …mers in continuare…asa…socat nitel…si cand am ajuns pe partea cealalta m-am…scuturat de baba.
Nu zise nimic, nici “merci” nici nimic…si…atenta la viata ei, continua drumul pe-acolo bodoganind ceva neinteligibil…
Gizas.