Stateai intinsa-n patul deranjat si cu piciorul drept miscai melancolic cuta stramba dintre mine si tine. Eu eram mai departe putin, meticulos urmaream umbre.
Pe tavanul alb si gol al incaperii albe si goale doua molii leneveau moale pe o haina lasata pe scaunul din cale.
Si cand ma ridicai incet ceva m-a prins. “Hai sa te iubesc”.
Si ecoul suna tare printre moliile ce moale mestecau agale din haina lasata in cale.
“Sa ma iubesti? Pai tu ma platesti! Deci n-ai cum sa zici asa…”
“Ba da. Uite, iti mai dau 10 lei sa-mi atingi cu buzele sanii cei goi si sa simt fiori pe coapsele-mi moi si apoi, fiind noi doi doar unul, sa-mi zici ‘iubita mea, ce-as vrea buza-ti de sus sa fie langa a mea…’”.
Cuvintele cazura fix pe cuta si ea se indrepta sub a lor greutate muta. Moliile molfaiau linistite.
“Bine. 15 lei si-o sa simti lei pe sanii tai si buza ta va fi a mea!”
Dura putin mai mult ca de-obicei.
Moliile terminara odata cu ei, apoi zburara. In camera erau doi. Stateau goi si admirau cum pluteau.