Te voi trezi din cosmaruri.
Ii rosti incet la ureche, si-i inchise
ochii cu un sarut rece.

Te voi atinge cu melancolie.
Ii atinse inima si ii smulse fiori
calzi de sageata arzanda.

Si cand se ridica sa plece, ea il prinse de mana. “Mai ramai te rog. De ce pleci…?”

Pentru ca eu nu sunt, tu nu esti. Totul este o iluzie, vezi tu?

Si-si deschise cutia toracica si genunea-i dinlauntru cazu la picioarele ei. Calca in ea si disparu in podea.

Fata ramase la masa si se uita in gol. “Dar…mi-ai promis…” Se ridica si pasi in genune.