Am trimis un mesaj acum 10 minute in care ziceam doar “Zambeste! Da, da, ACUM! :)”. L-am trimis fara sa gandesc, ci doar pentru ca…am simtit.
Si destinatarul raspunse cu “Am zambit, dar tu?”.
Pare simplu, nu? Ia gandeste-te nitel insa. Cati din oamenii din jurul tau sunt intr-atat de … atenti incat sa fie interesati DES sa te intrebe acest “DAR TU? (esti bine/te simti bine/esti fericit/ai vrea sa…/ai ras/esti multumit(a) de…etc….)?
Pare banal. Poate este, pentru unii. Experienta insa ma/te/ne invata ca de prea multe ori omitem chestiuni atat de marunte si atat de importante, care fac diferenta dintre Om si om. Ca un simplu “dar tu”.
:D
De azi vreau sa reincep a comenta!
mmmmm…Dar tu?
Pffffffff.
:)))
:)))) (rad si pentru treaba cu avalansa…si pentru….aaaa…asta! Asa. Si DA!, vezi ca in curand iti voi SPUNE cand trebuie sa mai scrii un post! Sa stai total incordata si asteptanda!
Io nu’s de acord. Io zic “dar tu” mai ales cand nu-mi pasa prea mult de ce raspuns voi primi si il zic mai mult din politete. Tu nu? :D
da…lavinia…tu si politetea…asta chiar m-a amuzat. tztzzt
Nope. :) Uneori da…poate fi ACEL “Dar tu…ce-ai mai facut azi?”, dar deseori, cand este vorba de ceva ce poate fi privit ceva mai profund, un “dar tu?” e super bine-venit si…fain. Si orice om cred ca poate sa le diferentieze.