Ma refer la cea ACIDA. Adica asta din Bucuresti. Tata, cand am iesit din metroi, m-o palit asa o fleasca fix pe mecla, de am injurat de toate grijaniile si pamatufii stramosilor nostri care dansau pentru a aduce picaturi de stropi din cer!
Mi-a trecut orice idee.
IN SCHIMB, ploaia de munteeeeeeeeeeeeeee….EEEEE….alta poveste! Pe-aia o injur si mai abitir, daca ma prinde pe traseu! Da’ daca-s in cabana, la vreun foc, cu-o chitara in brate si cu niste palinca langa mine…pfaaaaa…ce SAVOARE!
Va iubesc ba. Pe bune. Chiar va iubesc!