Am auzit de-a lungul timpului mai multi oameni care mi-au zis ca au fost la terapeut, cu diferite probleme, dar s-au lasat inainte de a atinge in cadrul sedintelor o finalitate. Motivele, foarte diverse – “nu isi facea treaba bine, mi se parea ca stau de vorba pe x sute de mii de lei, aiurea”, “nu-mi placea fatza ei/lui”, “sunt beyond help”, “mi se pare ca vrea sa ma descoasa”, “era prea intruziv si mi se parea ca ma violeaza” si altele.

Foarte multi dintre acestia mi-au dat senzatia ca fac o diferentiere CLARA intre “doctor” si “terapeut”, cand de fapt un psiholog nu este altceva decat un ins care cunoaste si incearca “sa repare” parti din om ce nu tin de fizic. Este un doctor al personalitatii/problemelor de nivel cognitiv/comportamental.

Deci. CE este psihoterapia?

“Practica psihoterapiei consta din aplicarea unui tratament inteligibil, deliberat si planificat, pe baza unei instruiri generale si specifice, asupra tulburarilor aparute in comportamentul si starile apartinand starii de boala, datorate cauzelor psiho-sociale sau celor psihosomatice, prin mijloace si metode stiintifice, psihoterapeutice si nonmedicale/chimice, in interactiunea dintre una sau mai multe persoane aflate in tratament si unul sau mai multi psihoterapeuti, avand drept obiectiv eliminarea atitudinilor pertubatoare ale schimbarii si promovarea unui proces de maturizare, dezvoltare si sanatate la persoana tratata.”

Mai pe romaneste….

“Psihoterapia este interventia psihologica realizata stiintific si in spirit umanist (a) in scopul optimizarii, autocunoasterii si dezvoltarii personale, (b) in scopul modificarii factorilor psihologici implicati in tulburarile psihice, psihosomatice si in tulburarile somatice si (c) in situatii de risc”

Si mai pe romaneste…. psihoterapia este intalnirea dintre doi oameni (terapeut si client), unde cel de-al doilea are probleme si primul are cunostintele si aptitudinile necesare pentru a le rezolva.

Ce NU poate rezolva psihoterapia?

1) sa vindece unele boli grave, cum ar fi schizofrenia sau retardul mintal, si nici bolile cu substrat organic (date de afectarea certa a unei parti din creier), cum ar fi tumorile cerebrale, accidentele vasculare cerebrale, infectiile cerebrale, tulburarile psihice date de folosirea unor droguri etc.
2) sa schimbe comportamentul si modul de a fi a membrilor familiei din care provine sau din care face parte clientul;
3) sa schimbe contextul familial, social, economic si politic al celui aflat in suferinta din cauza acestui context;
4) sa schimbe pe de-antregul personalitatea unui om;
5) sa creasca nivelul de inteligenta;

Uneori, chiar daca obiectivele unei psihoterapii sunt adecvate si rezonabile, psihoterapia esueaza. De ce?

1) lipsa de incredere, a individului sau a culturii din care provine, in eficienta psihoterapiei; (AM cateva exemple in acest sens…)
2) factori biologici – de exemplu, efectele farmacologice ale unor droguri;
3) incarcatura genetica;
4) mediul ostil sau neprielnic in care traieste individul;
5) experienta redusa a psihoterapeutului;
6) timpul scurt petrecut in psihoterapie comparativ cu perioada lunga de timp in care individul a suferit unele traume emotionale;
7) enorma complexitate a unora dintre problemele pentru care oamenii intra intr-o psihoterapie.

De asemenea, unii prieteni mi-au spus ca in cadrul terapiei, au inceput sa planga, au simtit nevoia sa se descarce. Acesta este un semn ca respectivul terapeut isi face/si-a facut treaba bine:

Descarcarea emotionala (catharsis)

Descarcarea cathartica ia de cele mai multe ori forma plansului, a suspinelor, a izbucnirilor de furie, de revolta, a folosirii de gesturi sau cuvinte dure (bineinteles, cu limitarea de rigoare, de a nu produce rau propriei persoane sau celor din jur). In foarte multe cazuri, educatia primita inca de la varste timpurii, cerintele sociale, dorinta de a-i proteja sau teama de a nu-i pierde pe cei apropiati, ii fac pe oameni sa ascunda sau sa nu-si permita sa exprime o serie de resentimente ori de suferinte. Astfel, in loc sa protesteze cand li se face o nedreptate, aleg sa taca si sa se consoleze cu ideea ca „nu este frumos sa te certi”. In loc sa jeleasca pierderea unei fiinte dragi, aleg sa se comporte „demn”, „sa nu se dea in spectacol” si sa sufere in tacere. In loc sa ceara persoanelor din jur lucrurile pe care si le doresc si sa se bucure atunci cand le primesc, aleg sa ramana frustrate, sa se simta neiubite si neglijate, pentru ca au interiorizat norma conform careia „ nu e bine sa ceri si sa-ti creezi obligatii”. Bineinteles, in fiecare dintre aceste exemple este vorba despre alegeri neconstientizate in mod explicit, dar care se produc in viata curenta aproape in fiecare zi. Rezultatul este o acumulare de tensiuni intrapsihice care determina o stare de nemultumire acuta, o imagine de sine prabusita si uneori izbucniri neasteptate si nejustificate de context. Sunt acuze ale multora dintre pacienti, iar descarcarea afectiva (catharsisul) este un pas esential in evolutia oricarei psihoterapii. In atmosfera terapeutica securizanta, catharsisul inseamna exprimarea libera si deschisa a trairilor afective, inlaturarea mecanismelor de aparare, acceptarea propriilor emotii si sentimente si a propriului eu.

Relatia psihoterapeut-client ar trebui sa se constituie ca o relatie de sprijin din partea terapeutului catre pacient. Din acest punct de vedere, relatia terapeutica este o relatie unidirectionala: singurul beneficiar direct este persoana aflata în dificultate, iar terapeutul se afla în situatia de a oferi ajutor, fara a astepta reciprocitate.

Psihoterapia nu are nici o legatura cu urmatoarele domenii: acupunctura, homeopatie, logopedie, reflexoterapie, apiterapie, dietoterapie, remedii naturiste de orice fel, masaj, Feng-Shui, bioenergia, Shiatsu, arte martiale, alchimie taoista, gemoterapie sau terapia cu cristale, astrologie, astrograme, zodii, remedii florale Bach.

Deasemenea, nimic din ceea ce presupune atingerea corupului (cu mainile terapeutului sau cu alte obiecte, aparate si dispozitive) nu este psihoterapie. La fel, nimic din ceea ce presupune ingerarea unor alimente, substante, plante etc nu este psihoterapie.

End – fratilor, voi, da, astia care aveti probleme… gasiti un terapeut bun, mergeti fara resentimente. Da, fiecare poate are un mod oarecum diferit de a trata clientii, da, poate unii sunt mai buni decat altii. Da, o sa va schimbati parte din personalitate, din atitudine, din gandire. Dar, totodata, nu neglijati faptul ca dupa cateva (poate ZECI de) sedinte, ati putea scapa de frustrari, stari de angoasa sau probleme de temperament. Kkt, e ca mersul la dentist – poate nu-ti face placere dar este al dracu` de necesar cateodata.