O ea

Synira musca capete de soldati si iepuri
gaturile frangandu-se fragil in coltii ei,
ramasite lipindu-se de dinti

Par si blana ii atarna de limba, galbene
si caldute pe cerul osos al gurii

Isi periaza meticulos dintii cu sarma ghimpata,
scuipa sange si mucoasa verde pe picioarele goale.

Venele ei sunt ca firele, albastre si indoite, ca oasele
se incruciseaza si zvacnesc in noduri la fiecare incheietura

Candva, ea avea gust de miere – groasa si fermentata,
un amestec lipicios ce imi ramanea in simtiri si
pe degete

Stateam in dormitorul meu in seri fierbinti,
beam bere din pahare de plastic cu o papusa goala
intre noi

Acum ea este doar in mintea mea, o amintire aproape uitata
care ma mai cheama si imi sopteste, ranjind,
“Dragoste, mai vrei sa ma saruti?”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>