nu credeam ca ceva negru poate sa devina alb sau sa
ma iubesc cu atata banalitate sau ceva negativ sa devina pozitiv
dar..
ce ador “dar”-urile.
poate ca nu pot sa dorm si tin sa scriu asa, in randuri absurde, un
fel de “somn usor” mie
si ma amuza si zambesc stiind ca peste ani vei vedea randurile astea si
te vei intoarce caci “e dat” sa faci asta si atunci
iti vei aminti.
cum?

pai se poate ca din negativ sa se nasca pozitiv.
deci hai sa zambim si sa adormim curand spate in spate
dar atinsi usor pe brate.

Sunt plin de chimicale si tu esti plin de ele
si tu si tu si totul este o chimicala
hai sa ne hranim din ele sa ne umplem cu ele
si apoi sa le vomitam in fata unui magazin
cu rochii alb-galbui de nunti cu taraf
si chimicale

te-as invita la macdonalds sa mancam un hamburger
si sa ne umplem de romantism